Duoden: funcții, rol, importanță pentru organism

Ce este duodenul și unde se află?

Duodenul formează prima parte a intestinului subțire și preia alimentele imediat după ce acestea părăsesc stomacul. Are o lungime de 20-30 de centimetri și se curbează ca un semicerc în jurul pancreasului, având o structură distinctă față de restul intestinului. Acest segment poate fi împărțit în patru zone:

• Bulbul duodenal (lipit de stomac);
• Porțiunea descendentă (unde se varsă bila și enzimele pancreatice);
• Porțiunea orizontală;
• Porțiunea ascendentă (face legătura cu jejunul).

Prin poziția sa, duodenul interacționează cu stomacul, ficatul, pancreasul și vasele mari de sânge, fiind implicat în reglarea trecerii alimentelor și absorbția nutrienților. Structura sa îl ajută să preia rapid și eficient substanțele rezultate în urma digestiei primare.

Principalele funcții ale duodenului

Duodenul nu doar „filtrează” prima dată hrana, ci activează o serie de mecanisme-cheie pentru digestie și protecția organismului:

• Neutralizează acidul gastric, grație secrețiilor sale alcaline, prevenind leziunile asupra intestinului subțire;
• Primește enzime din pancreas și bila din ficat, componente indispensabile pentru descompunerea grăsimilor, proteinelor și glucidelor. Absența acestor secreții duce la malabsorbție și carențe alimentare;
• Începe procesul de absorbție pentru substanțe precum fierul, calciul, vitaminele din complexul B sau vitaminele liposolubile;
• Eliberează hormoni (precum secretina sau colecistokinina) care reglează secrețiile digestive și mișcările tubului digestiv;
• Reglarea tranzitului: dozează cât de repede lasă hrana să treacă din stomac către intestin, pentru a preveni refluxul sau digestia incompletă.

De exemplu, o persoană cu deficit de enzime pancreatice poate suferi de scaune diareice, oboseală și scădere în greutate, tocmai pentru că duodenul nu inițiază procesele corecte pentru absorbția grăsimilor. Această funcție devine rapid observabilă dacă dieta conține alimente dificil de digerat.

Patologii frecvente care pot afecta duodenul

Duodenul poate suferi diferite tulburări, fiecare cu semne și tratamente distincte:

• Ulcerul duodenal: Apare când mucoasa internă este lezată, fie ca urmare a infecției cu Helicobacter pylori, fie a utilizării frecvente a antiinflamatoarelor nesteroidiene. Persoanele afectate pot experimenta dureri abdominale intense, senzație de arsură și chiar sângerări digestive;
• Duodenita: Inflamația duodenului se asociază de regulă cu dureri, balonare, greață sau tulburări de tranzit. Aceasta poate apărea după infecții bacteriene sau ca urmarea ingerării unor substanțe iritante;
• Boala celiacă: Afectează pacienții cu intoleranță la gluten care suferă distrugeri la nivelul vilozităților duodenale și absorb mai greu nutrienți importanți. Simptomele variază de la tulburări de digestie ușoare până la probleme severe de creștere la copii;
• Stenoza pilorică: Înseamnă îngustarea zonei de la trecerea dintre stomac și duoden, ceea ce provoacă blocaj digestiv, vărsături și dezechilibre metabolice;
• Tumorile duodenale: Sunt rare, dar pot împiedica digestia și absorbția adecvată a nutrienților.

Dacă apar simptome precum dureri ce durează mai multe zile, vărsături cu sânge sau scădere rapidă în greutate, merge imediat la medic. Aceste exemple arată cum o problemă minoră poate ascunde o afecțiune complexă, care are nevoie de investigație și tratament rapid.

Recomandări pentru prevenție și tratament

Menține sănătatea duodenului adoptând obiceiuri corecte și programând controale medicale regulate. Dacă primești un diagnostic, urmează atent schema recomandată de medic.

Prevenție:

• Mănâncă echilibrat, acordând prioritate alimentelor bogate în fibre, fructe, legume, cereale integrale;
• Redu consumul de alcool și evită fumatul;
• Utilizează antiinflamatoare numai la recomandarea specialistului;
• Programează controale periodice la medicul gastroenterolog.

Tratamentul afecțiunilor duodenale implică:

• Administrarea de antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni, la indicația medicului;
• Tratament cu antibiotice pentru infecțiile bacteriene, de exemplu în cazul infecției cu Helicobacter pylori;
• Alimentație adaptată, fără alimente iritante sau greu de digerat;
• Controlul bolilor cronice, cum ar fi afecțiunile hepatice sau pancreatice;
• În cazurile complexe, recurge la intervenție chirurgicală, doar la recomandarea specialistului.

1. Cleveland Clinic. “What Is Your Duodenum?” Cleveland Clinic, 24 May 2024, my.clevelandclinic.org/health/body/duodenum, accesat la 11.07.2025;
2. “Duodenum - an Overview | ScienceDirect Topics.” Www.sciencedirect.com, www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/duodenum, accesat la 11.07.2025;
3. Lopez, Peter P., et al. “Anatomy, Abdomen and Pelvis, Duodenum.” PubMed, StatPearls Publishing, 17 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482390/, accesat la 11.07.2025;
4. MedlinePlus. “Duodenum: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/002347.htm, accesat la 11.07.2025;
5. National Cancer Institute. “Https://Www.cancer.gov/Publications/Dictionaries/Cancer-Terms/Def/Duodenum.” Www.cancer.gov, 2 Feb. 2011, www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/duodenum, accesat la 11.07.2025.