Ar putea exista un medicament, pe care oamenii sa il ia dupa un atac de cord, astfel incat sa fie reduse daunele prin protejarea tesutului muscular sanatos al inimii?
Cardiologii sustin ca, atunci cand apare un atac de cord, cel mai important lucru este protejarea tesutului muscular sanatos. Fara oxigenul furnizat de fluxul sanguin, celulele inimii mor repede. In timp ce un atac de cord poate reduce sangele si oxigenul intr-o sectiune izolata a celulelor cardiace, provocand leziunea ischemica hipoxica, acele celule moarte trimit semnale celor alaturate.
”Problema este ca zona tesutului care moare nu este pusa in carantina. Celulele cardiace deteriorate incep sa trimita semnale catre celulele sanatoase, iar vatamarea devine tot mai mare”, explica Robert Gourdie, de la Colegiul Tehnic de Inginerie din Virginia.
Oamenii de stiinta numesc aceasta raspandire a semnalelor de la celulele vatamate la cele sanatoase din apropiere ”efect bystander”.
Dar daca ar exista o modalitate de a separa celulele care sunt direct afectate de leziunea ischemica hipoxica de cele musculare cardiace din apropiere care sunt inca intacte?
Un studiu publicat in revista ”American Heart Association” dezvaluie ca o noua molecula, dezvoltata de oamenii de stiinta, ar putea ajuta la conservarea tesutului cardiac chiar si dupa un atac de cord.
Cu aproape un deceniu in urma, Gourdie a facut o descoperire promitatoare, mai exact un compus care vizeaza activitatea canalelor din membranele celulare responsabile de controlul aspectelor cheie ale efectului ”bystander”.
Totusi, compusul, numit alphaCT1, a avut si alte efecte neasteptate benefice, in special in privinta vindecarii ranilor pielii.
”Am descoperit ca a contribuit la reducerea inflamatiei si la vindecarea ranilor cronice, cum ar fi ulceratiile piciorului diabetic”, spune Gourdie.
Datorita potentialului compusului, specialistii au fondat o companie pentru a comercializa alpha CT1, care este acum in faza III de studii clinice pentru tratarea ranilor.
Intre timp, Gourdie a incercat sa inteleaga cum functioneaza medicamentul la nivel molecular. Echipa de specialisti a proiectat molecule cu usoare diferente chimice fata de molecula originala, ceea ce a dus la o descoperire neasteptata. Una dintre variantele alpha CT1, numita alphaCT11, a aratat si mai multa putere moleculara.
”AlphaCT11 pare a fi chiar mai eficienta decat peptida initiala in protejarea inimii impotriva vatamarilor ischemice similare cu cele care apar in timpul unui atac de cord”, declara Gourdie.
CT11 reduce vatamarea chiar si atunci cand este administrat la 20 de minute dupa pierderea fluxului de sange care provoaca leziunile ischemice.
Alpha CT11 ar putea deveni baza unui nou mod de a trata atacurile de cord si de a preveni raspandirea daunelor care apar imediat dupa atacul de cord.
Sursa: www.eurekalert.org
