Sănătatea mintală: cum ne dăm seama că avem nevoie de ajutor?

22 Mai 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Sanatatea mintala cum ne dam seama ca avem nevoie de ajutor

Ce înseamnă sănătate mintală?

O sănătate mintală bună este esențială în fiecare etapă a vieții noastre. Sănătatea mintală reprezintă starea de bine  emoțional, comportamental, biologic și social, astfel încât fiecare ființă umană să se poată bucura de viață, să creeze conexiuni sănătoase cu cei din jur și să-și găsească propriul echilibru.

Organizația Mondială a Sănătății denumește sănătatea mintală acea „stare de bine în care individul își poate defini propriile abilități, poate face față factorilor de stres în condiții normale de viață, poate fi productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității din care face parte”. O persoană sănătoasă din punct de vedere mintal, prezintă un sentiment general de bunăstare, poate crea ușor relații cu alte persoane și este capabilă să facă față mai ușor provocărilor sau tensiunilor zilnice.

Pe parcursul vieții, o persoană poate experimenta mai multe dezechilibre cauzate de diferiți factori care nu duc neapărat la declanșarea unor afecțiuni mintale. O boală psihică este o afecțiune care poate afecta gândirea, relaționarea și capacitatea unei persoane de a-și desfășura activitățile zilnice.

Factori care pot influența sănătatea mintală

Sănătatea mintală a unei persoane poate fi influențată de mai mulți factori care pot duce la apariția unor tulburări mintale. Cu toate acestea, stresul poate  crea doar anumite dezechilibre de scurtă durată la nivelul gândirii, al emoțiilor sau al comportamentului unei persoane, fără să declanșeze neapărat o afecțiune psihică.

Printre cei mai comuni factori care pot favoriza apariția unor tulburări mintale se numără:

  • Predispoziția genetică
  • Adversitate precoce în viață
  • Experiențe traumatizante
  • Afecțiuni medicale cronice
  • Consumul de alcool sau substanțe de uz recreațional

Persoanele care au în familie rude cu afecțiuni psihice sunt mai predispuse la a moșteni genele responsabile de apariția acestor afecțiuni. Consumul de alcool sau de droguri în timpul sarcinii poate duce la afectarea sistemului nervos al fatului, acesta fiind predispus la boli mintale. Neglijarea sau abuzul în perioada copilăriei, precum și experiențele traumatizante sau situațiile stresante din viața de zi cu zi pot duce la declanșarea unor afecțiuni mintale.

Mai mult, anumite afecțiuni medicale cronice ( ex diabetul) pot cauza o problemă de sănătate mintală.

Tanar care se confrunta cu probleme de santate mintala in cabinetul psihiatrului

Simptomele tulburărilor mintale

O persoană care suferă de o afecțiune mintală se poate confrunta cu simptome diferite, de la tulburări de dispoziție, anxietate, tulburări de concentrare, memorare, probleme legate de comportamentul alimentar sau tulburări de somn.

Simptomele diferă de la o persoană la alta și depind de boala în sine, de aceea este recomandat să îți dedici timp și să  urmărești modificările din starea ta care pot deveni un semnal de alarmă.

Printre cele mai comune simptome se numără:

  • Fluctuații ale stării de spirit și schimbări bruște ale dispoziției
  • Dorința de izolare
  • Oboseală și lipsa energiei pe o perioadă îndelungată de timp
  • Sentimente de tristețe profundă, dezamăgire, neimplinire, furie, violență
  • Comportament bizar, perceperea unor voci când nu este nimeni în jur
  • Gânduri de suicid

Simptomele pot fi ameliorate semnificativ atunci când pacientul apelează la ajutor de specialitate. Mai mult, în urma unei vizite la medicul psihiatru, pacientul poate afla care este diagnosticul și poate primi recomandări pentru alte investigații amănunțite, astfel încât să poată beneficia de un tratament cât mai corect.

Simptome emoționale și cognitive

Aceste simptome afectează modul în care o persoană gândește și simte, influențând calitatea vieții și capacitatea de a funcționa zilnic.

Tristețe persistentă, lipsa interesului și a plăcerii (anhedonie)

  • Sentimentul de tristețe sau gol interior care durează săptămâni sau luni.
  • Pierderea interesului pentru activitățile care anterior aduceau bucurie (ex. hobby-uri, sport, viață socială).
  • Sentimentul că nimic nu mai are sens sau că viața nu mai merită trăită.
  • Aceste simptome sunt specifice depresiei; aceasta poate surveni în diferite contexte cum ar fi tulburarea depresivă recurentă sau tulburarea bipolară etc

Anxietate până la atacuri de panica

  • Gânduri persistente de îngrijorare exagerată, chiar și fără un motiv clar.
  • Senzația constantă de tensiune, neliniște, teamă.
  • Dificultăți în a controla stresul și preocupările cotidiene.
  • Atacurile de panică – episoade bruște de frică intensă, însoțite de palpitații, transpirații, dificultăți de respirație și teama de moarte iminentă.
  • Aceste simptome sunt frecvente în tulburările de tip anxietate generalizată, tulburarea de panică și fobii.

Sentimente de vinovăție, inutilitate sau disperare

  • Auto-critică excesivă și sentimentul că nu valorezi nimic.
  • Viziune pesimistă asupra viitorului, convingerea că lucrurile nu se vor îmbunătăți.
  • Gânduri de auto-pedepsire sau autodepreciere.
  • Aceste stări pot surveni în episoadele depresive și, se pot însoți de gânduri suicidare.

Dificultăți de concentrare și in luarea deciziilor

  • Dificultăți în menținerea atenției asupra sarcinilor zilnice.
  • lentoarea gândirii, dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite.
  • Dificultate în luarea unor decizii, chiar și minore.
  • Acest simptome pot surveni în depresie, anxietate și tulburarea de deficit de atenție (ADHD).

Gânduri intruzive

  • Gânduri obsesive sau idei repetitive greu de controlat.
  • Ruminații – analizarea excesivă a greșelilor din trecut sau a problemelor viitoare.
  • Frici iraționale, care pot afecta funcționarea zilnică.
  • Aceste simptome pot surveni în tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC), tulburări  anxioase sau afective.

Simptome fizice asociate afectiunilor psihiatrice

Sănătatea mintală este strâns legată de sănătatea fizică, iar tulburările mintale pot avea manifestări somatice.

Oboseală cronică, lipsă de energie

  • Senzația constantă de epuizare, chiar și după un somn odihnitor.
  • Lipsa motivației și dificultăți în a începe activitățile zilnice.
  • Oboseala poate fi un simptom al depresiei, anxietății sau sindromului de epuizare profesională (burnout).

Tulburări de somn (insomnie, hipersomnie)

  • Dificultăți în a adormi sau treziri frecvente în timpul nopții.
  • Somn neodihnitor, vise intense sau coșmaruri recurente.
  • Dorința excesivă de a dormi, chiar și în timpul zilei (hipersomnie).
  • Tulburările de somn sunt frecvente în depresie, anxietate,tulburarea de stres post-traumatic și tulburarea bipolară.

Dureri de cap, tensiune musculară, probleme gastrointestinale

  • Cefalee persistentă sau migrene frecvente.
  • Dureri musculare, senzație de încordare la nivelul gâtului și umerilor.
  • Probleme digestive (dureri abdominale, diaree, constipație) fără o cauză medicală clară.
  • Aceste simptome sunt des întâlnite în tulburările de anxietate și în stresul cronic.

Modificări ale apetitului și greutății corporale

  • Pierdere sau creștere bruscă în greutate.
  • Lipsa poftei de mâncare sau, dimpotrivă, mâncat excesiv din motive emoționale.
  • Tulburările de alimentație (anorexie, bulimie, mâncat compulsiv) sunt adesea asociate cu depresia și anxietatea.

Modificări comportamentale

Schimbările în comportamentul zilnic pot fi un semn clar al unei probleme de sănătate mintală.

Izolare socială și evitarea interacțiunilor

  • Retragerea din activități sociale și pierderea interesului pentru relațiile interpersonale.
  • Evitarea contactului cu familia și prietenii.
  • Sentimentul că nimeni nu înțelege prin ce treci.
  • Acest comportament este frecvent în depresie, anxietate socială și tulburarea de stres post-traumatic.

Agitație, iritabilitate, reacții exagerate la situații minore

  • Stări de nervozitate sau furie inexplicabilă.
  • Reacții disproporționate la frustrări minore.
  • Dificultăți în gestionarea emoțiilor.
  • Iritabilitatea este un simptom ce apare in majoritatea tulburarilor psihiatrice.

Consumul excesiv de alcool, droguri sau medicamente

  • Folosirea substanțelor ca mecanism de a face față stresului sau problemelor emoționale.
  • Creșterea progresivă a consumului pentru a obține același efect.
  • Dificultăți în controlul consumului.
  • Acest comportament poate duce la dependență și agrava problemele de sănătate mintală.

Neglijarea responsabilităților și a igienei personale

  • Scăderea interesului pentru activitățile zilnice esențiale (ex. mersul la muncă sau școală).
  • Lipsa motivației pentru a menține igiena personală (spălat, îngrijirea hainelor).
  • Amânarea excesivă a sarcinilor importante.
  • Acest comportament este frecvent în depresie, anxietate, schizofrenie si tulburari inrudite

Când este momentul să cerem ajutor?

Recunoașterea momentului potrivit pentru a solicita ajutor este esențială în menținerea sănătății mintale. Mulți oameni ezită să ceară sprijin din cauza stigmei sociale, a fricii de a fi judecați sau a ideii că „trebuie să se descurce singuri.” Totuși, problemele de sănătate mintală nu dispar de la sine și, în multe cazuri, se pot agrava dacă nu sunt abordate la timp.

Diferența dintre stresul normal și o problemă de sănătate mintală

Stresul este o reacție naturală a organismului la provocările vieții și poate fi benefic în doze moderate, ajutându-ne să rămânem motivați și să facem față responsabilităților. Însă, atunci când stresul devine cronic sau copleșitor, poate contribui la apariția unor tulburări  psihice.

Indicatori ai stresului normal:

  • Apare în contexte specifice (ex. examene, termene limită, evenimente importante).
  • Este temporar și dispare odată cu rezolvarea problemei.
  • Poate fi gestionat prin metode precum exercițiile fizice, tehnicile de relaxare sau sprijinul social.

Indicatori ai unei probleme de sănătate mintală:

  • Simptomele persistă săptămâni sau luni, indiferent de circumstanțe.
  • Intensitatea emoțiilor negative crește progresiv și interferează cu viața de zi cu zi.
  • Apar modificări semnificative în comportament, gândire și sănătate fizică.
  • Există dificultăți în gestionarea simptomelor prin strategii obișnuite de relaxare.

Persistența și severitatea simptomelor

Nu orice perioadă dificilă este un semn de boală mintală, dar există anumite criterii care indică necesitatea unui ajutor specializat:

  • Persistența simptomelor: dacă simptome precum tristețea, anxietatea, iritabilitatea, lipsa de motivație sau insomniile durează mai mult de două săptămâni, este recomandat să consulți un specialist.
  • Severitatea simptomelor: dacă emoțiile negative sunt atât de intense încât împiedică desfășurarea activităților zilnice (ex. nu te poți ridica din pat, nu poți merge la muncă sau la școală), este un semn clar că trebuie să ceri ajutor.
  • Recidiva simptomelor: dacă ai mai avut episoade de depresie, anxietate sau alte tulburări mintale în trecut și observi că simptomele reapar, este important să acționezi rapid pentru a preveni agravarea situației.

Impactul asupra vieții personale, sociale și profesionale

Unul dintre cele mai clare semne că ai nevoie de ajutor este afectarea semnificativă a vieții tale de zi cu zi. Dacă problemele mintale interferează cu activitățile tale obișnuite, este momentul să discuți cu un specialist.

Viața personală:

  • Simți că ai pierdut interesul pentru lucrurile care îți făceau plăcere.
  • Îți este greu să te motivezi să faci activități simple, precum să te ridici din pat sau să te îngrijești.
  • Experimentezi sentimente constante de vinovăție sau lipsă de valoare.

Viața socială:

  • Evitarea contactului cu familia și prietenii.
  • Sentimentul de izolare și convingerea că nimeni nu te înțelege.
  • Conflicte frecvente cu cei apropiați din cauza iritabilității sau a stării emoționale instabile.

Viața profesională sau academică:

  • Dificultăți de concentrare și de îndeplinire a sarcinilor zilnice.
  • Creșterea absenteismului sau scăderea productivității.
  • Sentimente de copleșire la locul de muncă sau la școală, care îți afectează performanța.

Situații de criză: gânduri suicidare, auto-vătămare, episoade psihotice

Există anumite simptome care necesită intervenție imediată, deoarece pot pune viața în pericol. În astfel de cazuri, este esențial să cauți ajutor de urgență.

Gânduri suicidare:

  • Dacă ai gânduri de a-ți face rău sau de a-ți pune capăt vieții, este crucial să discuți cu un profesionist sau să ceri ajutor unei persoane de încredere.
  • Semnele de avertizare includ exprimarea dorinței de a muri, scrierea unui bilet de adio sau oferirea bruscă a bunurilor personale.

Auto-vătămare:

  • Tăieturi, arsuri sau alte forme de auto-rănire ca modalitate de a face față durerii emoționale.
  • Acest comportament este un semnal de alarmă care necesită sprijin psihologic imediat.

Episoade psihotice:

  • Halucinații (auzirea unor voci sau perceperea unor lucruri care nu există).
  • Convingeri false,
  • Discurs dezorganizat, comportament haotic.
  • Aceste simptome pot apărea în schizofrenie, tulburare bipolară sau episoade psihotice psihoză induse de stres.sau substante de abuz.

Dacă tu sau cineva apropiat manifestă astfel de simptome, solicită ajutor de urgență la un medic psihiatru sau la un serviciu specializat.

Experiențele traumatizante și efectele lor pe termen lung

Evenimentele traumatizante pot declanșa probleme de sănătate mintală chiar și la mult timp după ce au avut loc. Este important să recunoști efectele lor și să cauți ajutor dacă ai trecut printr-un eveniment precum:

  • Abuz fizic, emoțional sau sexual.
  • Decesul unei persoane dragi.
  • Accidente grave sau dezastre naturale.
  • Expunerea la violență sau război.

Simptomele post-traumatice includ:

  • Flashback-uri și coșmaruri legate de eveniment.
  • Evitarea locurilor sau situațiilor care îți amintesc de traumă.
  • Stări intense de frică sau anxietate, chiar și fără un motiv clar.
  • Dificultăți în menținerea relațiilor personale sau profesionale.

Dacă aceste simptome persistă, este important să consulți un specialist în sănătate mintală, deoarece terapia poate ajuta la gestionarea și depășirea impactului traumei.

Cum poți menține o stare de sănătate mintală bună?

Adoptă un stil de viață sănătos. Plimbările în natură și exercițiile fizice pot fi benefice pentru sănătatea mintală, iar aplicarea unor tehnici de respirație și meditația pot duce la ameliorarea stresului, a depresiei și a anxietății.

Un rol important în îmbunătățirea capacității de concentrare și a stării tale de spirit îl are somnul. Stabilește-ți un program de somn și asigură-te că dormi, în medie, 8 ore pe noapte.

În cadrul MedLife există centrul de excelență în psihiatrie și psihoterapie MindCare, ce oferă servicii personalizate pe aceste specialități tuturor categoriilor de vârstă, sub formă de terapie individuală sau de grup, ateliere și suport pe diverse teme.

Solicită ajutor specializat ori de câte ori ai nevoie de la un medic psiholog sau psihiatru. Cu abonamentele medicale MedLife Respect pentru adulți, ai acces la cei mai buni medici în sute de clinici, hyperclinici și spitale de pe întreg teritoriul țării și ai inclus, în funcție de pachetul ales, un număr limitat de consultații și controale la psihiatrie sau chiar discount 100%. În același timp, beneficiezi de asistență medicală oricând ai nevoie.

O sănătate mintală bună este oglinda stării tale de bine!

Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie

  1. “Knowing When to Seek Treatment.” hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/knowing-when-to-seek-treatment, accesat la 11.03.2025;
  2. Mayo Clinic Staff. “Mental Health: What’s Normal, What’s Not.” Mayo Clinic, 14 Dec. 2021, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/mental-health/art-20044098, accesat la 11.03.2025;
  3. “NIMH» My Mental Health: Do I Need Help?” nimh.nih.gov, www.nimh.nih.gov/health/publications/my-mental-health-do-i-need-help, accesat la 11.03.2025.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării