medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Infecția cu rotavirus

Infecția cu rotavirus

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre infecţia cu rotavirus

Rotavirusul este un virus de tip ARN ce aparţine familiei Reoviridae şi reprezintă cea mai frecventă cauză de diaree la sugari și copii mici. Și adulții se pot infecta cu acest virus, însă manifestările bolii sunt mult mai ușoare.

Rotavirusul se transmite fecal-oral şi prin consum de alimente ori apă contaminate. Cel mai des, infecţia cu rotavirus este întâlnită în colectivităţile de la grădiniţă, în centrele de îngrijire ori în mediile sociale mai sărace, unde regulile de igienă nu sunt respectate. Deoarece transmiterea se face prin contactul cu saliva persoanei infectate, gastroenterita infecţioasă provocată de acest virus este specifică sugarilor sau copiilor mici.

Virusul este prezent în scaunul unei persoane infectate cu 2 zile înaintea apariţiei primelor semne, iar pacientul rămâne contagios până la 10 zile după ce simptomele dispar.

Pentru că există mai multe tipuri de rotavirus, chiar şi copiii ori adulţii vaccinaţi se pot îmbolnăvi de mai multe ori de-a lungul vieții. Imunitatea oferită de ser nu este completă, însă formele de boală dezvoltate de persoanele vaccinate sunt mai puţin grave.

Durere de stomac

Cauze

Rotavirusul se răspândeşte cu uşurinţă prin transferul de la mână la gură. De aceea, principala cauză care duce la infectare este nerespectarea regulilor elementare de igienă, precum spălatul mâinilor după schimbarea scutecelor bebeluşului sau după utilizarea toaletei.

Pentru a răspândi virusul, este suficient ca o persoană infectată să atingă diferite obiecte din jurul ei, precum: jucării, telefoane, tablete, ustensile de tot felul, chiuvete, blaturi de bucătărie sau alimente. Rotavirusul poate supravieţui pe aceste suprafeţe chiar şi luni de zile, în lipsa unei dezinfectări temeinice.

Factori de risc

Categoriile aflate în risc să facă rotavirus sunt copiii cu vârste mici, precum sugarii sau cei de până în 3 ani, mai ales dacă merg la creşă, grădiniţă sau stau în centre de îngrijire, unde astfel de boli infecțioase se răspândesc cu ușurință.

De asemenea, şi adulţii care îngrijesc acești copii sau vârstnicii au un risc crescut de a contracta infecţia.

Simptome

Simptomele infecţiei cu rotavirus apar, de regulă, la 2-3 zile după ce virusul ajunge în intestin și provoacă:

  • febră;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • vărsături;
  • diaree;
  • stare de somnolenţă;
  • apatie;
  • irascibilitate.

Dacă la adulți simptomele pot fi ușoare, la copil și, în special, la sugar, simptomatologia este mai gravă, necesitând prezentarea cât mai rapidă la medic, în condițiile în care pacientul prezintă:

  • febră ridicată;
  • letargie;
  • refuză să consume lichide;
  • varsă frecvent;
  • plânge fără lacrimi;
  • somnolenţă severă;
  • ochi înfundaţi în orbite;
  • scaune frecvente, de consistență moale sau chiar apoasă, cu conținut patologic (mucus, sânge, puroi);
  • lipsa urinării sau udă prea puține scutece pe zi.
Consultatie

Diagnosticare

Diagnosticarea rotavirusului se face de către medicul specialist, în primul rând pe baza simptomelor, a anamnezei şi a examenului fizic. Uneori, se poate solicita şi o analiză din scaun pentru a confirma infecţia. Nu se indică niciodată, pentru confirmarea sau infirmarea unei diarei virale sau bacteriene, recoltarea probei dintr-un scaun normal.

Testele de laborator suplimentare, pot fi reprezentate de:

  • antigen rotavirus din materii fecale (test rapid);
  • coprocultură - pentru identificarea agenților microbieni care au determinat infecția;
  • coprocitograma - presupune o examinare microscopică a materiilor fecale, în vederea unui diagnostic diferențial între diareea de cauză virală și cea de cauză bacteriană.

Tulpinile de rotavirus pot fi investigate şi prin teste speciale, precum RT-PCR. Tehnica evidențiază prezența de material genetic viral în scaunul pacienților cu rotavirus.

Tratament

Tratamentul pentru rotavirus nu poate fi unul specific pentru că infecţia se manifestă diferit în funcţie de sistemul imunitar al fiecărui pacient. Antibioticele şi antiviralele nu sunt recomandate pentru că nu au efect asupra virusului.

În cazul persoanelor sănătoase, infecţia trece de la sine în maximum o săptămână. La copii, tratamentul rotavirusului constă într-un consum crescut de lichide și alimente dietetice care ajută la obținerea unui scaun format. Ideală ar fi utilizarea sărurilor de rehidratare orală, cunoscându-se faptul că acestea substituie nu doar pierderile de apă, ci și pe cele de electroliți (care se pierd prin lipsă de aport, diaree și vărsături și mai puțin prin febră).

De aceea, medicul va indica administrarea de săruri de rehidratare orală și pro sau prebiotice pentru o echilibrare a conținutului florei intestinale. Dacă simptomele nu pot fi controlate iar riscul de deshidratare al copilului este mare, medicul va recomanda internarea în spital şi administrarea de lichide intravenos.

Pentru situaţiile în care diareea nu trece în 24-48 de ore dar nu este însoţită de sânge, medicul poate prescrie antidiareice. Acestea au scopul de a reține apa și electroliții în corp, de a ajuta la eliminarea cât mai rapidă a agentului cauzator și la revenirea scaunului la consistența normală.


Complicații

Principala complicaţie care poate să apară în cazul rotavirusului, mai ales la copiii mici, este deshidratarea. Netratată, această poate deveni periculoasă şi poate chiar pune viața pacientului în pericol.

Prevenție

Deoarece rotavirusul este un virus extrem de rezistent, care poate trăi pe suprafeţe perioade lungi, cea mai bună formă de prevenție este igiena mâinilor, mai ales după schimbarea scutecului bebeluşului sau după folosirea toaletei.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă, de asemenea, vaccinarea copiilor împotriva rotavirusului. În prezent există două tipuri de seruri care se administrează pe cale orală, în două sau în trei doze.

Potrivit recomandărilor din prospect, sugarii trebuie să primească toate dozele de vaccin înainte de împlinirea vârstei de şase luni.

Studiile au demonstrat că 9 din 10 copii care au fost vaccinaţi împotriva rotavirusului sunt protejaţi în faţa unei forme de infecţie severă, iar 7 din 10 copii vor fi imunizaţi indiferent de gradul de severitate al virusului.

Bibliografie

  1. “Rotavirus - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org
  2. “Rotavirus.” WebMD, WebMD, 20 Mar. 2017, www.webmd.com
  3. “Symptoms of Rotavirus.” Centers for Disease Control and Prevention, 28 June 2022, www.cdc.gov

Echipa medicală - Pediatrie și Boli infectioase

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.