Gastroenterită

Cauze

Există două tipuri de gastroenterită: gastroenterită infecțioasă și gastroenterită neinfecțioasă.

Gastroenterită infecțioasă

Gastroenterita de cauză infecțioasă este declanșată de virusuri, bacterii sau paraziți.

Virusuri

Gastroenterita virală este provocată de virusuri precum: rotavirus, norovirus, adenovirus și astrovirus.

Norovirusul se transmite prin apă, alimente ori suprafețe contaminate sau prin contact direct cu o persoană bolnavă. De obicei, simptomele sunt sub formă de diaree, vărsături, febră și dureri musculare, dar trec după trei zile de la infectare.

Rotavirusul se transmite prin contactul cu saliva persoanei infectate. Acesta este motivul pentru care gastroenterita provocată de acest virus este specifică sugarilor sau copiilor mici. Simptomele specifice sunt vărsăturile, diareea, lipsa poftei de mâncare și trec după o săptămâna de la debutul bolii. Infecția cu rotavirus poate fi prevenită prin vaccinare.

Adenovirusul se transmite prin strănut, tuse ori prin contact direct cu persoanele infectate și este o infecție specifică copiilor cu vârste între 6 luni și 2 ani. Simptomele sunt, mai degrabă, asemănătoare cu cele ale unei răceli: tuse, dureri în gât, febră, secreții nazale abundente și trec după 3-4 zile.

Bacterii

Gastroenterita bacteriană este provocată de Campylobacter jejuni, Aeromonas, Listeria, Escherichia coli, Salmonella

Nu foarte comune, infecțiile cu bacterii care pot provoca gastroenterită provin din alimentele insuficient preparate termic sau sucuri nepasteurizate.

Paraziți

Gastroenterita parazitară este provocată de: Giardia, Cryptosporidium parvum, Cyclospora

Gastroenterită neinfecțioasă

Gastroeneterita din cauze neinfecțioase presupune o inflamare a tractului gastrointestinal provocată de:

• intoleranța la lactoză;
• administrarea unor medicamente cu potențial iritant (antiinflamatoare, antibiotice, cafeină, laxative, steroizi);
• boala Crohn;
• colita ischemică;
• boala celiacă (intoleranța la gluten;
• radioterapie sau chimioterapie;
• tumori situate la nivelul tractului digestiv;
• intoxicație cu metale grele.

Simptome

De regulă, simptomele gastroenteritei apar între prima și a treia zi de la infectare și pot dura chiar și zece zile. De aceea, simptomatologia este diversă și se agravează gradual. La început vorbim despre:

• greață;
• vărsături;
• febră ușoară;
• dureri abdominale sub formă de crampe;
• diaree;
• senzație de balonare;
• stare de rău generală;
• dureri de cap;
• dureri musculare;
• transpirații abundente;
• pierdere în greutate.

Când vorbim despre o agravare a simptomelor, atunci apar:

• vărsături cu sânge;
• febră mare, peste 38 de grade Celsius;
• durere abdominală intensă;
• letargie;
• sete intensă (semn de deshidratare);
• pierderi de conștiență (leșin).

Tratament

Tratamentul gastroenteritei va avea în vedere cauza infecției (virală, parazitară sau bacteriologică), determinată în timpul diagnosticării prin analizele de sânge sau de scaun. În acest punct, tratamentul presupune, în primul rând, rehidratarea pacientului și tratarea simptomatologiei.

Dacă vorbim despre o formă severă de gastroenterită provocată, de cele mai multe ori, de bacterii, atunci se merge în a doua etapă a tratamentului și anume administrarea antibioticului pentru gastroenterita bacteriană. Nu înainte însă de a se face o antibiogramă care va stabili la care antibiotic este sensibilă bacteria care a declanșat boala.

De asemenea se mai pot administra și medicamente pentru ameliorarea celorlalte simptome: antispastice (pentru durerile abdominale), antiemetice (pentru senzația de vomă), absorbantele intestinale de gaze și antiflatulentele sau probioticele (pentru restabilirea florei intestinale).

Regim alimentar

Foarte important în tratamentul gastroenteritei este și regimul alimentar care trebuie să ajute la redobândirea nutrienților pierduți prin diaree și vărsături. Așadar, dieta bolnavului trebuie să conțină carbohidrați complecși proveniți din carne slabă de pui ori pește și cartofi, cereale integrale și electroliți luați din fructe, precum bananele.

Mare atenție însă, alimentația trebuie diversificată treptat. Abia după ce organismul dă semne că tolerează toate alimentele reintroduse, regimul poate lua sfârșit și se revine la o alimentație normală.

Regimul în gastroenterită la copii

În cazul copiilor, regimul este puțin diferit față de cel al adulților. După ce s-a restabilit toleranța la lichide, pot fi introduse treptat alimentele solide precum: banană, orez fiert, mere coapte, pâine prăjită. Uneori, după un episod de gastroenterită, copiii mai pot dezvolta o intoleranță temporară la lactoză.

Tratament naturist

Tratamentul naturist pentru ameliorarea simptomelor gastroenteritei poate să conțină diferite ceaiuri cu efect calmant, precum ceaiul de mușețel, de ghimbir sau de mentă. Dar dacă nu observați o ameliorare, mergeți la medic pentru un diagnostic și un tratament medicamentos.

Complicații

Principala complicație care poate apărea în timpul unui episod de gastroenterită este deshidratarea care, după cum spuneam încă de la începutul acestui articol, poate duce la deces în cazul sugarilor sau persoanelor vârstnice.

Alte complicații care mai pot apărea sunt, în general, provocate tot de deshidratare și se pot prezenta sunt formă de:

• tahicardie (creșterea frecvenței cardiace);
• tahipnee (creșterea frecvenței respiratorii);
• artrită reactivă;
• sindrom hemolitic-uremic;
• spasme;
• scădere în greutate.