Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Spitalele MedLife
București
Sibiu
Arad
Brașov
Ploiesti
Cluj-Napoca
Timișoara
Craiova
Iasi
Află toate informațiile despre analize, laboratoare, puncte de recoltare, gama de analize, indicații pentru pacienți
LISTĂ ANALIZE
Analize disponibile: analize sânge, biochimie, hematologie, imunologie, markeri tumorali, citologie, microbilogie, toxicologie, genetică
REZULTATE ANALIZE ONLINE
Afla rezultatele analizor tale online. Te loghezi cu CODUL DE PROBA primit si CNP-ul tau si poti accesa rezultatele online.
GLOSAR ANALIZE
Află detalii despre analizele de laborator: semnificații, intervale de referință, interpretarea valorilor mari sau mici, indicații de recoltare
GLOSAR AFECȚIUNI
Află totul despre cele mai frecvente afectini: cum se manifestă, care sunt cauzele, simptome, care este tratamentul și cum se previn
INDICATII RECOLTARE
Află cum te pregătești pentru recoltările și examinările de laborator: probe sânge, urină, materii fecale, exhudat faringan, secreții genitale
TESTARE RT-PCR COVID-19
Alege prevenția! Află mai multe informații despre testul Real Time PCR.
LABORATOARE CENTRALE
LABORATOARE COVID
Alege MedLife când ai nevoie de Radiografii, Ecografii, Tomografii sau RMN. Investim constant în cei mai buni specialiști și echipamente pentru o diagnosticare precisă și rapidă
Departamente
CENTRE IMAGISTICĂ
PREGĂTIRE PENTRU INVESTIGAȚII
Constanța
Iași
Neamț
Târgoviște
Mureș
Abonamente individuale
Abonamente Corporate
Pachete prevenție post COVID-19
RELAȚIA CU INVESTITORII
Obține informații despre Calendarul financiar, Rapoarte și prezentări pentru investitori, Guvernantă Corporativă, Documente și noutăți MedLife
ISTORIA ȘI EVOLUŢIA MEDLIFE
Suntem cel mai mare operator privat de servicii medicale din România și depunem toate eforturile pentru a asigura calitatea excepțională a actului medical
RoMaine
Facem România bine prin cunoaștere, tehnologie și resposabilitate. Medicină, așa cum o înțelegem noi, este cunoașterea vieții de la stiintă la emoții
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Află despre strategia de sustenabilitate MedLife. Un angajament pe care ni l-am asumat de a avea un comportament etic și responsabil, îmbunătățind în diverse moduri viața comunității.
NEWSROOM PENTRU PRESĂ
Vezi comunicatele de presă, kitul de presă, galeria multimedia, cifrele sistemului medical și ultimele știri MedLife
INVESTIM ÎN CERCETARE
La MedLife, binele se face prin cunoaștere, iar cunoașterea înseamnă știință, tehnologie, cercetare. Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife, creat pentru nevoi și soluții autohtone.
Află cum trebuie să te pregătești pentru investigații Imagistice: RMN, CT, Radiologie, Mamografie, Endoscopie, Osteodensimetrie (DEXA)
Sindromul de burnout reprezintă totalitatea modificărilor cognitive și afective care determină apariția unei stări de epuizare exacerbate în contextul unei suprasolicitări profesionale cronice.
Sindromul de burnout favorizează apariția unor afecțiuni specifice ale aparatului cardiovascular (hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac), ale sistemului endocrin și ale sistemului nervos, crescând riscul de apariție al depresiei.
Sindromul de burnout este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală, care de cele mai multe ori apare pe fondul unor probleme la muncă, dar poate fi provocat și de perioade lungi de stres general.
Atunci când apare, persoana se simte copleșită, epuizată din punct de vedere emoțional și incapabilă să facă față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începe să-și piardă interesul și motivația care au determinat-o să preia un anumit rol.
Burnout-ul reduce productivitatea și scade energia, făcând persoana care suferă de această afecțiune să se simtă din ce în ce mai neputincioasă, fără speranță și plină de resentimente. În cele din urmă, aceasta ar putea ajunge să simtă că nu mai are nimic de oferit.
Efectele negative ale burnout-ului se resimt în fiecare domeniu al vieții: acasă, la serviciu și în viața socială. Burnout-ul poate provoca, de asemenea, schimbări pe termen lung în corpul nostru, ceea ce ne face vulnerabili la boli precum răceală, gripă sau probleme cardiovasculare.
Burnout-ul poate fi rezultatul unui stres continuu, dar cele două afecțiuni nu sunt același lucru.
Stresul, în general, implică „prea mult”: prea multe presiuni, prea multe task-uri, prea mult efort fizic, emoțional și comportamental. Cu toate acestea, oamenii stresați se gândesc că, dacă țin totul sub control, se vor simți mai bine.
Burnout-ul, pe de altă parte, înseamnă epuizare. Persoana se simte goală și secată mental, lipsită de motivație, nu îi mai pasă. Oamenii care se confruntă cu burnout adesea nu văd nici o speranță de schimbare pozitivă în situația lor.
Dacă stresul excesiv se simte ca și când te-ai „îneca” în responsabilități, în burnout simți că nu mai există nicio scăpare.
Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:
Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.
A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot afecta bunăstarea.
Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că nu sunteți apreciat corespunzător.
În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.
Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate exacerba epuizarea.
Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a persevera poate scădea semnificativ.
Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.
Factorii de risc reprezintă cauzele interne sau externe care cresc riscurile unui individ de a dezvolta o boală.
Burnout-ul a fost identificat inițial la îngrijitorii medicali profesioniști și la voluntari, iar efectele lui au fost studiate apoi la scară largă. În urma studiilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că există trei (3) modele majore pentru dezvoltarea fenomenului de burnout, modele care implică o relație cauzală între dimensiunile epuizării:
Totuși, există persoane care lucrează în aceleași condiții și nu se epuizează în timp.
Deși literatura actuală de specialitate indică posibilitatea ca aspectele stresante ale mediului de lucru să fie predictori mai importanți ai burnout-ului decât personalitatea individului, este important ca cercetătorii să ia în considerare variația individuală. Astfel, pe lângă factorii asociați cu condițiile de muncă ce duc la burnout, sunt luate în considerare și caracteristicile personale și factorii legați de trăsăturile psihosociale ale fiecărui individ în parte.
Mulți dintre noi avem zile în care ne simțim neputincioși, supraîncărcați sau neapreciați, zile în care simplul fapt de a ne da jos din pat necesită un grad mare de determinare. Dar dacă așa începi să te simți din ce în ce mai des, s-ar putea să fie vorba despre sindromul de burnout:
Burnout-ul este un proces gradual, nu apare peste noapte. Semnele și simptomele sunt subtile la început, dar se agravează pe măsură ce trece timpul.
Potivit OMS, diagnosticul oficial de burnout include „sentimente de epuizare sau epuizare energetică, distanțare mentală față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă și eficacitate profesională redusă.”
OMS clarifică faptul că, înainte de a diagnostica burnout-ul, medicii trebuie să excludă întâi alte afecțiuni, cum ar fi:
În plus, medicii, psihologii și alți profesioniști în diagnosticare trebuie să limiteze un diagnostic de burnout la mediile de lucru și nu ar trebui să-l aplice în alte situații, cum ar fi relațiile sau viața de familie.
Dacă vă simțiți în mod cronic epuizat sau frustrat de munca dumneavoastră, continuați să faceți greșeli sau să vă simțiți blocat într-un ciclu de neproductivitate, poate este bine să mergeți la medic.
Dacă aveți suspiciuni că suferiți de burnout, este bine să contactați un specialist în sănătate mintală. Există multe tehnici acreditate pe care terapeuții le implementează pentru a va ajuta să regăsiți starea de calm și să vă readucă motivația.
La nevoie, este indicat ca terapia să fie susținută și de un tratament medicamentos, prescris de un medic psihiatru sau de un medic neurolog.
Pe termen lung, expunerea la cortizol în exces și la alți hormoni de stres vă poate crește riscul de a dezvolta probleme de sănătate, cum ar fi:
De asemenea expunerea la acest gen de epuizare poate duce la probleme în viața personală, cum ar fi:
În ceea ce privește metodele de prevenție a sindromului de burnout, există două categorii:
Dr. Chițescu Adriana
Medic Specialist Psihologie
Psihologie
Call Center - 0245222142
Call Center - (021) 9646
Psihoterapie
Call Center - (0251) 960
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.
Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.
©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.