Despre burnout

Sindromul de burnout reprezintă totalitatea modificărilor cognitive și afective care determină apariția unei stări de epuizare exacerbate în contextul unei suprasolicitări profesionale cronice.

Sindromul de burnout favorizează apariția unor afecțiuni specifice ale aparatului cardiovascular (hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac), ale sistemului endocrin și ale sistemului nervos, crescând riscul de apariție al depresiei.

Sindromul de burnout este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală, care de cele mai multe ori apare pe fondul unor probleme la muncă, dar poate fi provocat și de perioade lungi de stres general.

Atunci când apare, persoana se simte copleșită, epuizată din punct de vedere emoțional și incapabilă să facă față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începe să-și piardă interesul și motivația care au determinat-o să preia un anumit rol.

Burnout-ul reduce productivitatea și scade energia, făcând persoana care suferă de această afecțiune să se simtă din ce în ce mai neputincioasă, fără speranță și plină de resentimente. În cele din urmă, aceasta ar putea ajunge să simtă că nu mai are nimic de oferit.

Efectele negative ale burnout-ului se resimt în fiecare domeniu al vieții: acasă, la serviciu și în viața socială. Burnout-ul poate provoca, de asemenea, schimbări pe termen lung în corpul nostru, ceea ce ne face vulnerabili la boli precum răceală, gripă sau probleme cardiovasculare.

 

Diferența dintre stres și burnout

Burnout-ul poate fi rezultatul unui stres continuu, dar cele două afecțiuni nu sunt același lucru.

Stresul, în general, implică „prea mult”: prea multe presiuni, prea multe task-uri, prea mult efort fizic, emoțional și comportamental. Cu toate acestea, oamenii stresați se gândesc că, dacă țin totul sub control, se vor simți mai bine.

Burnout-ul, pe de altă parte, înseamnă epuizare. Persoana se simte goală și secată mental, lipsită de motivație, nu îi mai pasă. Oamenii care se confruntă cu burnout adesea nu văd nici o speranță de schimbare pozitivă în situația lor.

Dacă stresul excesiv se simte ca și când te-ai „îneca” în responsabilități, în burnout simți că nu mai există nicio scăpare.

Stres Burnout
supraangajare în anumite situații lipsă de angajare în anumite situații
emoții foarte puternice emoții plate
hiperactivitate sentiment de neputință
energie redusă motivație și speranță reduse
duce la tulburări anxioase duce la depresie
cel mai mult rău se produce asupra fizicului cel mai mult rău se produce asupra psihicului
provoacă apariția unor boli provoacă sentimentul că viața nu merită trăită

Cauze

Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:

Volumul de muncă

Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.

Lipsa de control

A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot afecta bunăstarea.

Recompensa

Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că nu sunteți apreciat corespunzător.

Comunitatea

În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.

Corectitudine

Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate exacerba epuizarea.

Nepotrivirea valorilor

Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a persevera poate scădea semnificativ.

Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.

Factori de risc

Factorii de risc reprezintă cauzele interne sau externe care cresc riscurile unui individ de a dezvolta o boală.

Burnout-ul a fost identificat inițial la îngrijitorii medicali profesioniști și la voluntari, iar efectele lui au fost studiate apoi la scară largă. În urma studiilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că există trei (3) modele majore pentru dezvoltarea fenomenului de burnout, modele care implică o relație cauzală între dimensiunile epuizării:

  • primul model: propus de Golembiewski, sugerează că burnout-ul progresează de la depersonalizare, prin lipsa realizărilor personale, către epuizare emoțională;
  • al doilea model: identificat de Leiter și Maslach, afirmă că burnout-ul progresează invers, de la epuizare emoțională către depersonalizare, prin lipsa realizărilor persoanele;
  • al treilea model: dezvoltat de Lee și Ashforth, afirmă că epuizarea emoțională merge mână în mână cu insatisfacția de la locul de muncă și cu scăderea realizărilor personale și, implicit, cu scăderea calității vieții.

Totuși, există persoane care lucrează în aceleași condiții și nu se epuizează în timp.

Deși literatura actuală de specialitate indică posibilitatea ca aspectele stresante ale mediului de lucru să fie predictori mai importanți ai burnout-ului decât personalitatea individului, este important ca cercetătorii să ia în considerare variația individuală. Astfel, pe lângă factorii asociați cu condițiile de muncă ce duc la burnout, sunt luate în considerare și caracteristicile personale și factorii legați de trăsăturile psihosociale ale fiecărui individ în parte.

Simptome

Mulți dintre noi avem zile în care ne simțim neputincioși, supraîncărcați sau neapreciați, zile în care simplul fapt de a ne da jos din pat necesită un grad mare de determinare. Dar dacă așa începi să te simți din ce în ce mai des, s-ar putea să fie vorba despre sindromul de burnout:

  • fiecare zi este o zi proastă;
  • simți o totală lipsă de interes și energie în a te ocupa de muncă sau de casă;
  • te simți extenuat tot timpul;
  • mare parte a zilei este alcătuită din task-uri care ți se par plictisitoare, repetitive sau monotone;
  • simți că parcă nimic din ce faci nu este apreciat sau de valoare.

Burnout-ul este un proces gradual, nu apare peste noapte. Semnele și simptomele sunt subtile la început, dar se agravează pe măsură ce trece timpul.

 

Semne și simptome fizice:

  • epuizare fizică aproape constantă;
  • imunitate scăzută, boli frecvente;
  • dureri de cap sau dureri musculare frecvente;
  • schimbarea apetitului sau schimbarea programului de somn.

 

Semne și simptome emoționale:

  • sentimente de eșec și îndoială de sine;
  • persoana se simte ușor învinsă de situații/ probleme minore;
  • detașare de mediul înconjurător, sentimentul de „singur pe lume”;
  • pierderea motivației;
  • perspectivă din ce în ce mai cinică și negativă;
  • scăderea satisfacției și a sentimentului de realizare.

 

Semne și simptome comportamentale:

  • sustragerea de responsabilități;
  • izolarea de ceilalți;
  • amânări foarte dese pentru că persoana simte că nu mai poate face față;
  • folosirea alimentelor, alcoolului, cafelei etc. pentru a face față îndatoririlor;
  • îndreptarea frustrărilor asupra celorlalți;
  • persoana ajunge târziu la locul de muncă, pleacă mai devreme, dă senzația că nu o interesează.

Diagnosticare

Potivit OMS, diagnosticul oficial de burnout include „sentimente de epuizare sau epuizare energetică, distanțare mentală față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă și eficacitate profesională redusă.”

OMS clarifică faptul că, înainte de a diagnostica burnout-ul, medicii trebuie să excludă întâi alte afecțiuni, cum ar fi:

  • tulburare de adaptare;
  • tulburări asociate în mod specific cu stresul;
  • tulburări legate de anxietate sau frică;
  • tulburări de dispoziție.

În plus, medicii, psihologii și alți profesioniști în diagnosticare trebuie să limiteze un diagnostic de burnout la mediile de lucru și nu ar trebui să-l aplice în alte situații, cum ar fi relațiile sau viața de familie.

Dacă vă simțiți în mod cronic epuizat sau frustrat de munca dumneavoastră, continuați să faceți greșeli sau să vă simțiți blocat într-un ciclu de neproductivitate, poate este bine să mergeți la medic.

Tratament

Dacă aveți suspiciuni că suferiți de burnout, este bine să contactați un specialist în sănătate mintală. Există multe tehnici acreditate pe care terapeuții le implementează pentru a va ajuta să regăsiți starea de calm și să vă readucă motivația.

La nevoie, este indicat ca terapia să fie susținută și de un tratament medicamentos, prescris de un medic psihiatru sau de un medic neurolog.

 

Complicații

Pe termen lung, expunerea la cortizol în exces și la alți hormoni de stres vă poate crește riscul de a dezvolta probleme de sănătate, cum ar fi:

  • depresie;
  • cancer;
  • probleme digestive (ulcere gastrice, diaree);
  • tulburări de alimentație (pierderea poftei de mâncare, supraalimentare);
  • boli de inimă;
  • tulburări de somn.

De asemenea expunerea la acest gen de epuizare poate duce la probleme în viața personală, cum ar fi:

  • epuizarea emoțională;
  • intenția de a renunța la profesie;
  • deteriorarea personală;
  • deteriorarea familiei.

Prevenție

În ceea ce privește metodele de prevenție a sindromului de burnout, există două categorii:

  • comportamente menite să prevină burnout-ul;
  • comportamente menite să prevină recăderea în burnout.

Autor

Chițescu Adriana

Psiholog

Bibliografie
  1. Melinda. “Caregiver Stress and Burnout.” HelpGuide.org, 23 Oct. 2018, www.helpguide.org
  2. Leung, T., Schmidt, F., & Mushquash, C. (2022). A personal history of trauma and experience of secondary traumatic stress, vicarious trauma, and burnout in mental health workers: A systematic literature review. Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy. Advance online publication. https://doi.org/10.1037/tra0001277
  3. Onwumere, Juliana, et al. “Understanding the Experience of “Burnout” in First-Episode Psychosis Carers.” Comprehensive Psychiatry, vol. 83, May 2018, pp. 19–24, www.sciencedirect.com, 10.1016/j.comppsych.2018.02.003

Medici specialiști - Psihoterapie și Psihologie

AM
Avram Mihaela
Psiholog
AM
Avram Mihaela
Psiholog

Psihologie

CAC
Calomfirescu Adrian Costin
CAC
Calomfirescu Adrian Costin

Psihoterapie

ST
Sala Tatiana
Psiholog
ST
Sala Tatiana
Psiholog

Psihologie

OCM
Olteanu Catalina Mihaela
Psiholog
OCM
Olteanu Catalina Mihaela
Psiholog

Psihologie

AIG
Avram Iulia Gabriela
Psiholog clinician, Psihoterapeut
AIG
Avram Iulia Gabriela
Psiholog clinician, Psihoterapeut

Psihoterapie

NF
Nadejde Flavia
Psiholog Clinician
NF
Nadejde Flavia
Psiholog Clinician

Psihologie

NF
Niculescu Florentina
Psiholog clinician / Psihoterapeut
NF
Niculescu Florentina
Psiholog clinician / Psihoterapeut

Psihoterapie

Koutsouris Alexandra Theodora
Koutsouris Alexandra Theodora
Psiholog
Koutsouris Alexandra Theodora
Koutsouris Alexandra Theodora
Psiholog

Psihologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.

Glosar analize

Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.