Sindrom Burnout

Cauzele burnout-ului

Nu exista doar o cauza anume care genereaza aparitia epuizarii, de obicei la baza acesteia se afla un cumul de cauze, cele mai importante dintre acestea par a fi cele de natura interna, cu implicatii sociale.

Printre cauzele externe se enumera:

• Volumul mare de munca;
• Suprasolicitarea;
• Prelunirea programului de lucru;
• Mediul de lucru;
• Lipsa suportului familiar si social. 

Cauzele interne constau in:

• Dorinta obsesiva de perfectiune;
• Rezistenta scazuta la stres;
• Relaxare si odihna insuficiente;
• Lipsa increderii in sine. 

Burnout-ul a fost observat pentru prima data in domeniile asistentei medicale, unde medicii si persoanele care lucreaza in spitale resimt Burnout-ul din cauza suprasolicitarii si a stresului. Astazi, se pare ca sindromul este raspandit, afectand oamenii care lucreaza in industria IT si in domeniul serviciilor. O saptamana aglomerata, cu putin timp pentru a fi productiv si a te simti revigorat, este un lucru. Dar cand acest ritm incepe sa fie prezent aproape in fiecare saptamana, riscul de burnout creste.

Factori de risc pentru sindromul Burnout

S-ar putea sa aveti mai multe probabilitati sa aveti sindromul Burnout daca:

• Va identificati atat de puternic cu munca, incat nu aveti echilibru intre viata de munca si viata personala;
• Aveti un volum mare de munca, inclusiv ore suplimentare;
• Incerci sa multumiti pe toata lumea;
• Lucrezi intr-o profesie de ajutor, cum ar fi asistenta medicala;
• Simtiti ca nu aveti prea mult timp liber sau nu va controlati programul de munca;
• Meseria dvs a este monotona.

Burnout-urile ignorate sau neadresate pot avea consecinte semnificative, inclusiv:

• Stres excesiv;
• Oboseala;
• Insomnie;
• Tristete, furie sau iritabilitate;
• Utilizarea gresita a alcoolului sau a substantelor;
• Boli de inima;
• Tensiune arteriala crescuta;
• Diabetul de tip 2;
• Vulnerabilitate la boli.

Simptomele Burnout-ului

• Depersonalizare;
• Reducerea realizarilor personale;
• Extenuare emotionala. 

Depersonalizarea are efecte negative asupra relatiilor sociale, individul poate deveni agresiv verbal sau apatic. Persoana afectata se simte permanent obosita, epuizata, lipsita de energie, simte ca activitatea depusa a suprasolicitat-o si a ramas fara resurse. Persoanele devin in timp pesimiste, cinice, resimt frustrare in legatura cu activitatea lor, atitudinea lor pare indiferenta, detasata, uneori tind sa se izoleze sau sa fuga de responsabilitati.

Simptomatologia frecventa si semnele alarmante sunt atunci cand apare:

• Epuizare emotionala si lipsa energie;
• Oboseala permanenta si lipsa motivatiei la munca si nu numai;
• Concentrare si productivitate scazuta;
• Scaderea capacitatii de a lua decizii si de a rezolva problem;
• Neglijarea propriei stari de sanatate. 

In unele cazuri apar si obiceiuri nesanatoase: alimentatie, consum de alcool, droguri.

Se pot manifesta si simptome fizice, cum ar fi durerile de cap, tensiunea musculara, durerile de spate, manifestari digestive.

Diagnosticarea si tratamentul sindromului Burnout

Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile personale, fiecare dintre noi risca sa ajunga la acest sindrom Burnout. Pentru a evita acest lucru, este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne avertizeaza despre instalarea oboselii cornice, astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind astfel sindromul Burnout. 

Printre cele mai utilizate metode pentru a trata acest simptom se afla consilierea psihologica. Acest tip de terapie cognitiv-comportamentala este cel mai util la diminuarea si eliminarea simptomelor prezente, precum si pentru a schimba modul de gandire deficitar.

Este importanta mentinerea unui stil de viata sanatos. Alimentatia sanatoasa, odihna suficienta, efectuarea de activitati fizice in mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de crestere a energiei, a rezistentei la stres si a performantelor. 

La locul de munca se recomanda exprimarea nemultumirilor si sugestiilor de schimbare intr-o maniera afirmativa. Este benefica iesirea din rutina, activitatea diversificata, cautarea de provocari. In anumite situatii solutia poate fi o schimbare a locului de munca sau a domeniului de activitate.

Timpul petrecut cu familia si prietenii si activitatile sociale au si ele un efect de “reincarcare a bateriilor” si nu trebuie neglijate. 

O abordare pasiva a acestui sindrom atrage agravarea starii de sanatate. Prevenirea, precum si tratarea acestuia trebuie abordate cu atentie sporita.