Sincopa sau lesinul reprezinta pierderea brusca si de scurta durata a starii de constiinta si a tonusului postular, urmata prin definitie de revenire spontana. In mod tipic pacientul este palid, adinamic, transpirat si hipotensiv, cu extremitati reci, puls slab perceptibil si respiratie rapida si superficiala. Ameteala si senzatia iminenta de lesin fara pierderea starii de constienta (presincopa) sunt adesea considerate echivalente ale sincopei deoarece cauzele sunt similare.
Cel mai adesea apare cand tensiunea arteriala este prea scazuta (hipotensiune) si inima nu pompeaza suficient oxigen catre creier. Poate fi benign sau un simptom al unei afectiuni medicale subiacente.
Sincopa este o afectiune obisnuita. Ea afecteaza 3% dintre barbati si 3,5% dintre femei la un moment dat in viata. Sincopa este mai frecventa pe masura ce imbatranesti si afecteaza pana la 6% din persoanele peste 75 de ani. Starea poate aparea la orice varsta si se intampla la persoane cu si fara alte probleme medicale.
Tipuri de sincope
Exista mai multe tipuri diferite de sincope. Tipul pe care il ai depinde de ce cauzeaza problema.
Sincopa vasovagala (numita si sincopa cardio-neurogenica)
Sincopa vasovagala este cel mai frecvent tip de sincopa. Este cauzata de o scadere brusca a tensiunii arteriale, care determina o scadere a fluxului de sange catre creier. Cand va ridicati in picioare, gravitatia face ca sangele sa se aseze in partea inferioara a corpului, sub diafragma. Cand se intampla asta, inima si sistemul nervos autonom (ANS) functioneaza pentru a mentine stabila tensiunea arteriala.
Unii pacienti cu sincope vasovagale au o afectiune numita hipotensiune ortostatica. Aceasta afectiune impiedica vasele de sange sa se micsoreze (asa cum ar trebui) atunci cand pacientul sta in picioare. Acest lucru determina colectarea sangelui in picioare si duce la o scadere rapida a tensiunii arteriale.
Sincopa situationala
Sincopa situationala este un tip de sincopa vasovagala. Se intampla numai in anumite situatii care afecteaza sistemul nervos si duc la sincope. Unele dintre aceste situatii sunt:
- Deshidratare;
- Stres emotional intens;
- Anxietate;
- Frica;
- Durere;
- Foame;
- Utilizarea alcoolului sau a drogurilor;
- Hiperventilare (respiratie cu prea mult oxigen si scapare prea rapid de dioxid de carbon);
- Tuse cu forta, intoarcerea gatului sau purtarea unui guler strans (hipersensibilitate la sinusul carotid);
- Urinare (sincope de miturizare).
Sincopa posturala (numita si hipotensiune posturala)
Sincopa posturala este cauzata de o scadere brusca a tensiunii arteriale din cauza unei schimbari rapide de pozitie, cum ar fi de la pozitia culcat la cea in picioare. Anumite medicamente si deshidratare pot duce la aceasta afectiune. Pacientii cu acest tip de sincopa au, de obicei, modificari ale tensiunii arteriale care determina scaderea a acestora cu cel putin 20 mmHg (numarul sistolic/numarul superior) si cu cel putin 10 mmHg (numarul diastolic/de jos) atunci cand stau.
Sincopa cardiaca este cauzata de o afectiune a inimii sau a vaselor de sange care afecteaza fluxul de sange catre creier. Aceste afectiuni pot include un ritm cardiac anormal (aritmie), fluxul sanguin obstruat in inima datorita bolilor cardiace structurale (modul in care se formeaza inima), blocaj in vasele de sange cardiac (ischemie miocardica), boala de valva, stenoza aortica, cheaguri de sange sau insuficienta cardiaca. Daca aveti sincope cardiace este important sa consultati un medic cardiolog pentru un tratament adecvat.
Sincopa neurologica
Sincopa neurologica este cauzata de o afectiune neurologica, cum ar fi convulsia, accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitoriu (TIA). Alte afectiuni mai putin frecvente care duc la sincope neurologice includ migrenele si hidrocefalia sub presiune normala.
Sindromul de tahicardie ortostatica posturala
Sindromul de tahicardie postural-ortostatica este cauzat de o frecventa cardiaca foarte rapida (tahicardie) care se intampla atunci cand o persoana sta dupa ce se aseaza sau se culca. Frecventa cardiaca poate accelera cu 30 de batai pe minut sau mai mult. Cresterea se intampla de obicei in termen de 10 minute de la statul in picioare. Afectiunea este cea mai frecventa la femei, dar poate aparea si la barbati.
Cauzele sincopei
Sincopa este rezultatul disfunctiei globale a sistemului nervos central (SNC), disfunctie ce poate avea numeroase cauze. In mod tipic disfunctia SNC este consecinta hiperperfuziei cerebrale produsa cel mai frecvent de afectiuni care scad debitul cardiac (DC). Acesta poate fi afectat primar, in bolile cardiace, sau secundar, in bolile care reduc intoarcerea venoasa (ex. instabilitatea vasomotorie reflexa). Ocazional, afectiunile cerebrovasculare produc hipoperfuzie. La varstnici, sincopa poate avea mai multe cauze.
Afectiuni cardiace primare. Mecanismele scaderii DC includ obstructia sangelul ejectat, umplerea diastolica inadecvata, aritmiile si mai putin frecvent, insuficienta de pompa cardiaca. Spre deosebire de celelalte cauze ale sincopei, cele cardiace se asociaza cu risc semnificativ de moarte subita. Acest risc este determinat de boala cardiaca de baza si nu de sincopa.
Instabilitatea vasomotorie mediata reflex. Unii stimuli pot produce in mod reflex diminuarea tonusului simpatic si cresterea tonusului vagal, ceea ce conduce la sincopa mediata neural (neurogena). Acest efect poate avea la baza factori predispozanti.
Presiunea intratoracica crescuta (tuse, efort de defecatie, manevra Valsalva) poate limita intoarcerea venoasa si cresterea tonusului vagal, determinand scaderea DC si sincopa.
Emotiile puternice, durerea, frica, vederea sangelui, sau ranirea pot produce stimuli vagali puternici care determina sincopa vaso-vagala.
Hipotensiunea ortostatica. Apare din cauza activitatii inadecvate a mecanismelor normale de compensare a scaderii temporare a intoarcerii venoase dupa trecerea din clino in ortostatism. Este o cauza benigna frecventa a sincopei. Alte cauze sunt disfunctia autonoma, bolile cardiovasculare si administrarea anumitor medicamente. In caz de sincopa cauzata de hipertensiune ortostatica, adoptarea decubitului produce recuperare completa.
Afectiunile cerebrovasculare. Hipoperfuzia cerebrala poate fi secundara insuficientei vasculare, in special in teritoriul cerebral posterior. Deoarece pentru pierderea starii de constienta hiperperfuzia trebuie sa intereseze structurile centro-cefalice, majoritatea afectiunilor cerebrale nu produc sincopa. Totusi, ischemia in teritoriul arterei bazilare, secundara unui accident ischemic tranzitoriu sau migrenei, poate produce atat sincopa, cat si vasoconstructia vaselor cerebrale indusa prin hiperventilatie. Rareori insuficienta vertebro-bazilara secundara spondilozei sau artritei cervicale severe poate produce sincopa cand se efectueaza anumite miscari ale capului.
Alte cauze ale sincopei
- Pacientii cu tulburari afective pot prezenta lesin isteric. Cei cu anxietate pot lesina din cauza hiperventilatiei.
- Anemia severa poate duce la oxigenare deficitara si sincopa.
- Repausul prelungit in ortostatism, fara mobilizare, conduce la acumularea sangelui in sistemul venos si poate cauza sincopa.
- In prima faza a sarcinii sincopa este frecventa din cauza modificarilor hormonale. Este mai rar intalnita in fazele avansate ale sarcinii si apare cand uterul destins comprima vena cava inferioara diminuand intoarcerea venoasa.
Factori de risc ai sincopei
Sincopa este frecventa, dar adultii cu varsta peste 80 de ani prezinta un risc mai mare de spitalizare si deces.
Persoanele mai tinere, fara boli cardiace, dar care au prezentat o sincopa in timp ce stau in picioare sau au un stres specific sau declansatori de situatie, nu sunt susceptibile sa experimenteze sincopa cardiaca.
Sincopa cardiaca are un risc mai mare la:
- Persoanele mai mari de 60 de ani;
- Prezenta bolilor de inima cunoscute;
- Scurte palpitatii sau pierderea brusca a cunostintei;
- Lesin in timpul efortului;
- Ritm cardiac anormal;
- Istoric familial de conditii mostenitoare.
Alte afectiuni si medicamente utilizate sunt deosebit de importante la pacientii varstnici.
Simptomele sincopei
Cele mai frecvente simptome ale sincopei includ:
- Pierderea cunostiintei;
- Ameteli;
- Cazaturi fara motiv;
- Somnolenta;
- Lesin, in special dupa mancare sau exercitii fizice;
- Va simtiti slabit sau nesigur atunci cand stati in picioare;
- Modificari ale vederii, cum ar fi observarea petelor ;
- Dureri de cap.
De multe ori, pacientii simt un episod de sincopa care apare. Ei au ceea ce se numesc „simptome premonitorii”, cum ar fi senzatia de palpitatii, greata si palpitatii cardiace (batai neregulate ale inimii care se simt „fluturand” in piept). Daca aveti sincope, veti putea sa va feriti de lesin daca va asezati sau va culcati si puneti picioarele in sus.
Sincopa poate fi un semn al unei afectiuni mai grave. Asadar, este important sa obtineti tratament imediat dupa ce aveti un episod de sincopa. Majoritatea pacientilor pot preveni problemele cu sincopul odata ce primesc un diagnostic corect si un tratament adecvat.
Diagnosticarea sincopei
Anamneza si examenul fizic sunt extrem de importante.
Trebuie trecute in revista toate medicamentele administrate (in special antihipertensivele, diureticele, vasodilatatoarele si antiaritmicele).
Pacientului i se cere sa relateze toate evenimentele si simptomele, deoarece acestea pot contribui la stabilirea diagnosticului. Unele sincope au simptome prodomale inainte de pierderea cunostintei. Aceste simptome pot include, ameteli, transpiratie, piele palida, vedere incetosata, greata, stari de voma si senzatii de cald. Sincopele pot fi asociate si cu episoade scurte de spasme musculare.
In ceea ce priveste examenul fizic, putem observa modificarile postulare ale frecventei cardiace si TA care sugereaza hipovolemia sau alte cauze ale hipotensiunii ortostatice. Un freamat carotidian sau un puls carotidian diminuat sugereaza ischemia cerebrala. Prezenta unui suflu aspru, crescendo, perceput la baza cordului si iradiat pe arterele carotide, sugereaza stenoza aortica. Un suflu sistolic accentuat de manevra Valsalva si care dispare cand pacientul trece din ortostatism in pozitia ghemuit, este sugestiv pentru cardiomipatie hipertrofica.
La toti pacientii cu sincopa se recomanda efectuarea unei ECG de repaus, care poate evidentia aritmie, tulburare de conducere, hipertrofie ventriculara, sindrom de preexcitatie, disfunctie de pacemaker, ischemie cardiaca, sau infarct miocardic.
Mai multe teste specifice, cum ar fi implantarea unui aparat Holter ECG, testul mesei inclinate, acesta se efectueaza daca anamneza si examenul fizic sugereaza sincopa vasomotorie sau orice alt tip de sincopa indusa reflex sau masaj al sinusului carotidian pot fi utile.
Rezultatele testelor il vor ajuta pe medicul dvs. sa determine ce anume va provoaca sincopa. Este posibil sa aveti nevoie de alte teste, inclusiv studii de electrofiziologie, testare a sistemului nervos autonom, evaluare neurologica si tomografie computerizata (tomografie). Testarea functiei vestibulare poate fi facuta pentru a exclude problemele din urechea interna. Daca aveti nevoie de teste suplimentare, medicul va va explica si de ce sunt necesare.
Tratamentul sincopei
Tinerii cu sincopa de etiologie necunoscuta si fara afectiuni cardiovasculare au prognostic favorabil, fiind rareori necesara o evaluare amanuntita.
In schimb, la varstnici este foarte probabil ca sincopa sa aiba ca substract o afectiune severa. In cazul pacientilor cu boala artriala coroniana, miocardita, cardimiopatie hipertrofica, stenoza aortica, sau cu aritmii ventriculare cunoscute, prezenta sincopei este un factor de prognostic rezervat.
Plasarea pacientului in decubit conduce in general la remisiunea episodului sincopal
Tratamentul ulterior depinde de etiologie. Cardiopatia hipertrofica obstructiva este tratata cu β-blocante, verapamil sau miomectomie septala. Aceste tratamente si adminitrarea de amiodarona ajuta la controlul aritmiilor asociate.
Bradiaritmiile pot necesita implantare de pacemaker. Aritmiile ventriculare pot necesita implantarea de defibrilatoare cardiace.
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
