Cefalee

Despre cefalee (durere de cap)

Durerea de cap, sau cefaleea, este o suferință care a fost descrisă încă din antichitate. Acum, în lumea modernă, cefaleea este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Conform OMS, cel puțin jumătate din populația adultă a lumii a avut un episod de cefalee în ultimul an și, în ciuda diferențelor regionale, durerea de cap este o problemă la nivel mondial, afectând oameni din toate regiunile geografice, de toate vârstele. Tot conform OMS, la nivelul întregii lumi, durerea de cap este sub-diagnosticată și, prin urmare, sub-tratată. Dar nu toate durerile de cap sunt la fel.

Tipuri de dureri de cap

Există o clasificare internațională a durerilor de cap unde sunt precizate criteriile care trebuie îndeplinite pentru a putea stabili diagnosticul și pentru încadrarea acestora într-o anumită categorie. Astfel, sunt descrise în principiu două tipuri  de durere de cap:

Cefaleea primară – este o formă în care durerea de cap este principala problemă, cefaleea nefiind un simptom al unei alte boli subiacente. Din această categorie fac parte:

• migrena;
• cefaleea de tensiune;
• cefalalgiile autonome trigeminale (alături de alte forme de cefalee primară mai rare ca cea la tuse, la efort fizic etc.).

Cefaleea secundară – este o durere de cap care se resimte ca urmare a altor afecțiuni, precum:

• traumatismele extremității cefalice sau ale regiunii cervicale;
• afecțiunile din sfera ORL și stomatologică;
• infecțiile;
• tumorile;
• anumite afecțiuni vasculare.

Durerea de cap la copii

La copii, cea mai des întâlnită formă este durerea de cap secundară urmată apoi de durerile de cap de tensiune și pot fi provocate, în principal, de stres.

Specialiștii spun că, la copii, durerile de cap de „tip cluster”, adică „în ciorchine”, sunt mai puțin frecvente înaintea vârstei de 10 ani, dar dacă apar ele se resimt în spatele ochilor și sunt însoțite de lăcrimare sau înroșire a respectivului ochi.

Durerile de cap ale copilului sunt însoțite de simptome precum:

• febră;
• amețeli;
• convulsii;
• stări de vomă;
• dureri abdominale;
• probleme de mers și vorbit;
• rigiditate la nivelul gâtului;
• sensibilitate la lumină sau sunete.

Dacă pe lângă aceste simptome durerea de cap trezește copilul din somn, îi provoacă probleme de coordonare, mers, vorbit ori îi schimbă personalitatea și nu cedează la medicația clasică, atunci este recomandată o vizită la un medic specialist. 

Durerea de cap în sarcină

În perioada sarcinii, durerile de cap apar, cu precădre, în primele 20 de săptămâni. Ele nu pun, de regulă, sănătatea copilului în pericol, dar pot fi incomode pentru mamă. Totuși, nu trebuie tratate cu superficialitate pentru că durerea de cap în sarcină poate fi un semnal de alarmă pentru o pre-eclampsie, care poate duce la complicații grave.

Cauzele cele mai comune pentru apariția durerii de cap la femeile însărcinate sunt stresul, oboseala provocată de lipsa somnului, nivelul scăzut de zahăr, un nivel redus de apă în organism și surplusul de kilograme. Vestea bună este că cefaleea de tensiune sau migrena din primul trimestru de sarcină dispare începând cu al doilea trimestru pentru că organismul începe să accepte schimbările prin care trece.

Factori de risc

Numai o mică parte din pacienții cu durere de cap ascund în spatele acestei manifestări o boală gravă. Există însă câteva semnale de alarmă (red flags) pe care doctorul le caută și pe care le va investiga imagistic:

• instalarea bruscă a unei dureri de cap foarte intense, manifestare care reprezintă o urgență medicală. Pacientul ar trebui să se prezinte la o cameră de gardă;
• schimbarea patternului obișnuit al durerii la un pacient cunoscut cu cefalee
• prezența manifestărilor sistemice, cum ar fi febra;
• prezența unui deficit neurologic;
• istoricul de neoplasm, de boală a sistemului imun sau de infecție HIV;
• apariția durerii de cap în sarcină  sau în perioada imediat următoare nașterii;
• debutul posttraumatic;
• accentuarea durerii la efort fizic, tuse, strănut;
• vârsta de debut peste 65 ani;
• caracterul progresiv al durerii.

De foarte multe ori, pacienții ajung la doctor având în spate un istoric lung de durere, după ce au încercat numeroase remedii și pastile pentru dureri de cap.

Diagnosticare

Evaluarea unui pacient cu cefalee presupune o anamneză detaliată, examen fizic complet, eventual probe de laborator și imagistice.

În examinarea unui pacient cu durere de cap, doctorul va ține cont de:

• localizarea durerii;
• de intensitatea durerii (în migrenă pacienții prezintă dureri mari de cap și dureri foarte mari de cap);
• durata unui episod dureros;
• de frecvență (dureri de cap zilnice sau episodice);
• de prezența fenomenelor de însoțire (durere de cap și greață sau vărsături);
• amețeli.

Au importanță atât factorii care agravează durerea, dar şi cei care o ameliorează.  Doctorul va fi interesat și de momentul zilei sau de contextul în care apar – de exemplu există forme de migrenă în care episoadele de durere de cap apar la menstruație. Prezența în familie a altor membri care suferă de durere de cap are relevanță. Nu în ultimul rând, doctorul va fi interesat și de prezența unor comorbidități cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de somn și alte afecțiuni.

Astfel, în baza anamnezei și a unui examen clinic, doctorul va putea încadra durerea de cap într-o anumită categorie, ceea ce îi va permite să stabilească un plan de investigație și o anumită conduită terapeutică.

Deoarece există numeroase cauze ale durerilor de cap, nu  există un tratament unic. Acesta este diferit în funcție de tipul de cefalee. De aceea, acuratețea diagnosticului este foarte importantă pentru eficiența tratamentului  .

În alegerea tratamentului, doctorul ține cont pe lângă tipul de cefalee de intensitatea, de frecvența și de durata durerii, informații obținute în urma anamnezei, dar și din jurnalul de cefalee pe care pacientul îl poate completa.

Prevenție

Dacă te întrebi cum scapi de durerea de cap, este bine de știut că schimbarea stilului de viață este un prim pas.  Este benefică respectarea unui anumit regim care să includă:

• respectarea igienei somnului, cu un număr de aproximativ 7 ore de somn;
• respectarea orarului meselor, fără a sări peste mese;
• consumul unei cantități adecvate de lichide, cu evitarea deshidratării;
• în migrenă  este recomandată evitarea alimentelor care pot juca rol de factor declanșator (trigger) al unei crize migrenoase, cum ar fi anumite brânzeturi care au un conținut ridicat de tiramină, alcoolul, alimente conținând anumiți aditivi alimentari cum ar fi glutamatul monosodic, etc.;
• activitatea fizică (pacienții sunt încurajați să facă sport, exercițiile fizice moderate, regulate având un efect benefic pe termen lung cu scăderea frecvenței și intensității atacurilor migrenoase. Exercițiile fizice duc la descărcarea de endorfine și de enkefaline, ne dau o senzație de bine, îmbunătățesc calitatea somnului, ajută la reglarea greutății și reduc stresul);
• ședințele de relaxare pot fi remedii pentru durerea de cap.