Sindrom coronarian acut

Alte denumiri: SCA

Descoperă informații utile despre sindrom coronarian acut: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sindromul coronarian acut (SCA)

Sindromul coronarian acut (SCA) reprezintă o stare medicală de urgență care apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus sau blocat brusc. Afecțiunea apare din cauza acumulării de depozite grase în și pe pereții arterelor coronare. Aceste artere sunt responsabile de furnizarea de oxigen și nutrienți mușchilor inimii.

Mușchii inimii au nevoie de un aport constant de sânge bogat în oxigen pentru a funcționa. Un cheag de sânge este cea mai frecventă cauză a unei artere coronare blocate.

Sindroamele coronariene acute sunt utilizate pentru a descrie trei tipuri de boli coronariene:

angină instabilă - aceasta este o formă de SCA în care arterele coronariene care alimentează inima sunt parțial înfundate; pacienții pot prezenta durere în piept sau disconfort, care poate deveni mai sever și poate apărea chiar și în repaus;
infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI) - în această formă de SCA, există o obstrucție a fluxului de sânge către inimă, dar nu determină modificări evidente pe electrocardiograma pacientului; totuși, există leziuni ale mușchiului inimii (miocardului);
infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) - acesta este un tip mai sever de SCA, în care există o obstrucție completă a fluxului de sânge către o anumită parte a inimii; modificările pe electrocardiogramă arată ridicarea segmentului ST; este o urgență medicală și necesită tratament imediat pentru a restabili fluxul sanguin către inimă.

Sindromul coronarian acut (SCA) poate să apară atunci când sindromul coronarian cronic (SCC) evoluează ca urmare a ruperii plăcilor de aterom și declanșării unui eveniment acut.

Reducerea sau blocarea temporară a fluxului de sânge către inimă poate fi provocată şi de spasmul coronarian, un fenomen în care mușchii din jurul arterelor coronariene se contractă brusc. Spasmul coronarian poate determina simptome asemănătoare cu cele ale anginei pectorale, cum ar fi durerea în piept sau disconfortul. Acesta nu este neapărat legat de ateroscleroză și poate apărea în arterele coronariene sănătoase sau cu plăci de aterom.

Cauze

Sindromul coronarian acut (SCA) are cauze complexe și adesea multiple, iar principalele sale forme, cum ar fi infarctul miocardic (atacul de cord), pot fi declanșate de diverse factori. Iată câteva dintre principalele cauze ale SCA:

ateroscleroză - ateroscleroza este procesul în care arterele devin înguste și rigide din cauza acumulării de plăci de grăsime, colesterol și alte substanțe pe pereții lor; aceste plăci pot obstrua fluxul de sânge către inimă, ceea ce poate duce la SCA;
placa de aterom - în cazul unei rupturi sau fisuri a plăcii de aterom (o acumulare de grăsime și alte substanțe pe peretele arterial), se poate declanșa formarea unui cheag de sânge (tromb), care poate bloca complet sau parțial artera coronariană, cauzând SCA;
spasme coronariene - contracția bruscă și temporară a mușchilor arterei coronariene poate duce la reducerea sau blocarea temporară a fluxului de sânge către inimă, cauzând SCA;
stresul și emoțiile intense - situațiile de stres extrem pot provoca eliberarea de substanțe chimice în organism, care pot afecta negativ arterele coronariene și pot contribui la apariția SCA, în special la persoanele cu predispoziție genetică sau alți factori de risc;
vârsta și sexul - riscul de a dezvolta SCA crește odată cu înaintarea în vârstă iar bărbații sunt, în general, mai predispuși decât femeile la SCA, până la menopauză;
istoric familial - persoanele cu un istoric familial de boli de inimă au un risc mai mare de a dezvolta SCA.

Factori de risc

Factorii de risc pentru sindromul coronarian acut (SCA) pot fi împărțiți în două categorii: factori modificabili (cei asupra cărora puteți acționa) și factori non-modificabili (cei asupra cărora nu aveți control):

Factori non-modificabili:

vârsta - riscul de SCA crește odată cu înaintarea în vârstă; persoanele în vârstă sunt mai susceptibile la dezvoltarea bolilor de inimă, inclusiv SCA;
sexul - bărbații au un risc mai mare de a dezvolta SCA în comparație cu femeile, în special cele aflate înainte de menopauză; după menopauză, riscul pentru femei se apropie de cel al bărbaților;
istoricul familial - dacă aveți membri ai familiei cu istoric de boli de inimă, există o predispoziție genetică care vă poate crește riscul.

Factori modificabili:

fumatul - este un factor major de risc pentru SCA; substanțele chimice din țigări pot deteriora arterele și pot contribui la formarea de plăci aterosclerotice;
hipertensiunea arterială - presiunea arterială crescută poate deteriora arterele și inima, creștând riscul de SCA;
niveluri ridicate de colesterol - nivelurile ridicate de colesterol în sânge pot duce la formarea de plăci de aterom în artere, crescând riscul de obstrucționare a fluxului sanguin;
diabetul zaharat - diabetul crește riscul de boli de inimă, inclusiv SCA; nivelele ridicate ale zahărului din sânge pot deteriora arterele;
obezitatea - excesul de greutate poate crește riscul de boli de inimă prin influențarea nivelurilor de colesterol, presiunii arteriale și rezistenței la insulină;
sedentarismul - lipsa de activitate fizică regulată este un factor de risc; exercițiile fizice regulate contribuie la menținerea sănătății inimii;
alimentația necorespunzătoare - consumul excesiv de grăsimi saturate, sare, alimentaţie săracă în cereale integrale, fructe, legume, nuci, peşte (colesterol, sodiu și calorii goale) poate contribui la creșterea riscului de SCA;
consumul excesiv de alcool - poate crește tensiunea arterială și nivelurile de trigliceride, contribuind la riscul de SCA;
stresul - stresul cronic sau evenimentele stresante majore pot influența negativ sistemul cardiovascular, crescând riscul de SCA;
apneea în somn - problemele respiratorii în timpul somnului, cum ar fi apneea, pot crește riscul de SCA.

Simptome

Simptomele sindromului coronarian acut (SCA) pot varia de la ușoare la severe și pot include diferite tipuri de disconfort sau durere în zona pieptului. Este important să rețineți că simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta şi pot include:

durere sau disconfort în piept - este unul dintre cele mai comune simptome; durerea sau disconfortul poate fi localizat în centrul pieptului și poate radia către brațul stâng, umăr, gât, maxilar sau spate; uneori, senzația poate fi descrisă ca o presiune, strângere sau arsură;
dificultăți de respirație - persoanele cu SCA pot experimenta dificultăți de respirație sau senzația de sufocare; acest simptom poate fi asociat cu durerea în piept;
transpirații reci și senzație de rău - pacienții pot prezenta transpirații reci, greață sau senzație de rău (malaise); aceste simptome pot apărea înainte sau odată cu durerea în piept;
amorțeală sau slăbiciune, în special în brațe sau în partea inferioară a maxilarului, poate fi un alt semn al SCA;
palpitații - unele persoane cu SCA pot experimenta senzația de bătăi neregulate ale inimii sau palpitații.

Diagnosticare

Diagnosticul sindromului coronarian acut (SCA) este stabilit de personalul medical specializat, în special de medicii cardiologi sau de urgență. Evaluarea pacientului presupune, adesea, o combinație de istoric medical detaliat, examen fizic și investigații clinice:

istoric medical - medicul va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite, momentul apariției acestora, factorii de risc cardiovasculari și orice antecedente medicale relevante;
examen fizic - include evaluarea semnelor vitale, ascultarea inimii și a plămânilor, măsurarea tensiunii arteriale și alte aspecte relevante pentru starea generală a pacientului;
electrocardiogramă (EKG/ECG) - aceasta este o investigație esențială pentru diagnosticarea SCA; EKG-ul înregistrează activitatea electrică a inimii și poate evidenția eventualele modificări asociate cu infarctul miocardic;
analize de sânge - se pot efectua analize pentru a evalua nivelurile de enzime cardiace, cum ar fi troponina; o creștere a acestor enzime poate indica leziuni ale mușchiului inimii;
ecocardiogramă - imaginile cu ultrasunete ale inimii pot oferi informații suplimentare cu privire la funcția cardiacă și eventualele anomalii structurale;
radiografie toracică - acest examen poate ajuta la evaluarea stării plămânilor și a inimii;
coronarografie - uneori, această procedură poate fi necesară pentru a vizualiza direct arterele coronariene și pentru a identifica eventualele obstrucții;
teste de efort - pot fi efectuate pentru a evalua cum reacționează inima la efort fizic și pentru a detecta eventuale anomalii în fluxul sanguin către mușchiul cardiac.

Tratament

Protocolul de gestionare a sindromului coronarian acut (SCA) cuprinde o serie de proceduri și intervenții standardizate menite să ofere îngrijiri rapide și eficiente pacienților cu simptome de SCA. Este important să se sublinieze că protocoalele pot varia în funcție de instituția medicală și de resursele disponibile. Iată câteva componente principale ale tratamentului sindromului coronarian acut:

Medicamente:

Sunt administrate pentru a dilata arterele coronariene și pentru a îmbunătăți fluxul de sânge către inimă. De asemenea, ajută la prevenirea formării de cheaguri de sânge sau pentru prevenirea agregării plachetare și formării de cheaguri.

Tromboliză sau angioplastie coronariană:

tromboliză - administrarea unor medicamente trombolitice care pot dizolva cheagurile de sânge și pot restabili fluxul de sânge către inimă;
angioplastia coronariană - procedură în care se introduc baloane pentru a dilata arterele coronariene și, adesea, se plasează stenturi, pentru a menține deschiderea arterelor;
betablocante și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA): aceste medicamente pot ajuta la reducerea stresului asupra inimii și la prevenirea complicațiilor ulterioare;
statine - sunt administrate pentru a controla nivelurile de colesterol și pentru a îmbunătăți sănătatea cardiovasculară pe termen lung.

Monitorizare:

Pacienții cu SCA necesită monitorizare atentă a semnelor vitale și a ritmului cardiac.

În unele cazuri poate fi necesară monitorizarea în unitatea de terapie intensivă (UTI), pentru a asigura o îngrijire continuă și specializată.

Complicații

Sindromul coronarian acut (SCA) este o urgență medicală și, dacă nu este tratat prompt și adecvat, poate duce la o serie de complicații grave. Complicațiile pot varia în funcție de severitatea și durata SCA, dar includ, printre altele:

infarct miocardic extins (IME) - în cazul în care fluxul de sânge către o mare parte a mușchiului inimii este blocat pe termen lung, poate rezulta un IME, care poate duce la deteriorarea semnificativă a funcției inimii;
insuficiență cardiacă - funcția inimii poate fi compromisă, determinând o insuficiență cardiacă congestivă, în care inima nu pompează eficient sângele către restul corpului;
aritmii cardiace - SCA poate perturba ritmul normal al inimii, conducând la aritmii care pot fi periculoase pentru viață;
ruptură de perete ventricular - în cazurile severe, zona afectată a mușchiului inimii poate suferi o ruptură, ceea ce poate avea consecințe grave;
tromboză sau embolism - se pot forma cheaguri de sânge în zona afectată a arterelor coronariene, care pot duce la tromboză sau embolism și pot bloca fluxul de sânge în alte părți ale corpului;
infecții - ruptura plăcii aterosclerotice sau procedurile de intervenție pot expune mușchiul inimii la riscul de infecții;
probleme respiratorii - insuficiența cardiacă și acumularea de lichid în plămâni pot provoca dificultăți respiratorii;
complicații renale - reducerea fluxului sanguin către rinichi poate duce la insuficiență renală.

Prevenție

Prevenirea sindromului coronarian acut (SCA) implică, adesea, adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc cardiovascular. Iată câteva strategii pentru prevenirea SCA:

alimentație echilibrată - consumul de fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe poate contribui la menținerea unui nivel sănătos de colesterol și tensiune arterială;
evitarea excesului de sare și zahăr - reducerea consumului de sare și zahăr poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale și a glicemiei în limite normale;
exerciții fizice regulate - ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea funcției cardiovasculare; cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână sunt recomandate;
renunțarea la fumat - fumatul este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv SCA; renunțarea la fumat aduce beneficii semnificative pentru sănătatea inimii;
gestionarea stresului - practicile de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, pot ajuta la gestionarea stresului și la menținerea unei sănătăți mentale bune;
monitorizarea și menținerea tensiunii arteriale în limite normale sunt esențiale pentru prevenirea SCA; controlul nivelurilor de colesterol, în special al colesterolului LDL („rău”), este important pentru sănătatea cardiovasculară;
managementul diabetului - persoanele cu diabet au un risc crescut de boli de inimă; controlul glicemiei este esențial pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare;
vizite medicale periodice - consultările regulate cu medicul pentru evaluarea factorilor de risc, precum și teste de rutină pentru tensiune arterială, colesterol și glicemie, pot contribui la identificarea și gestionarea precoce a problemelor de sănătate;
Este important să discutați cu medicul pentru a crea un plan personalizat de prevenire în funcție de starea dumneavoastră de sănătate și de factorii de risc individuali.

Bibliografie

American Heart Association. “Acute Coronary Syndrome.” www.heart.org, 2015, www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/about-heart-attacks/acute-coronary-syndrome
Higuera, Valencia . “Acute Coronary Syndrome: Causes, Symptoms, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 20 Jan. 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/315332
Hollingsworth, Hannah. “What Is Acute Coronary Syndrome?” WebMD, 21 Oct. 2021, www.webmd.com/heart-disease/what-is-acute-coronary-syndrome
Coven, David L . “Acute Coronary Syndrome: Practice Essentials, Background, Etiology.” EMedicine, 17 Oct. 2021, www.emedicine.medscape.com/article/1910735-overview?form=fpf
“Acute Coronary Syndrome (ACS): Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 5 Feb. 2022, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/22910-acute-coronary-syndrome

Alte afecțiuni similare

Sindrom Burnout

Sindromul de burnout reprezintă totalitatea modificărilor cognitive și afective care determină apariția unei stări de epuizare exacerbate în contextul unei...

Vezi detalii

Sindrom carcinoid

Sindromul carcinoid este un grup de semne și simptome care pot apărea la persoanele cu tumori carcinoide, un tip de tumori neuroendocrine cu creștere lentă. Aceste...

Vezi detalii

Sindrom cefalalgic

Sindromul cefalalgic face referire la un grup de simptome caracterizate prin dureri de cap persistente şi recurente, de obicei asociate cu alte manifestări clinice...

Vezi detalii

Sindrom Cushing

Sindromul Cushing reprezintă totalitatea semnelor și simptomelor pe care le determină excesul de cortizol în organism. Cortizolul este un hormon produs de glandele...

Vezi detalii

Sindrom de compartiment

Sindromul de compartiment post efort fizic cronic este o afecțiune asociată mai ales sportivilor care fac exerciții dificile, cu presiune mare pe mușchi și nervi....

Vezi detalii

Sindrom de durere miofascială

Sindromul durerii miofasciale este o afecțiune cronică, ce provoacă dureri în sistemul musculo-scheletic, de obicei limitate la o anumită zonă.Durerea este, cel mai...

Vezi detalii