medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sindrom ascitic

Sindrom ascitic

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre ascită

Ascita reprezintă acumularea anormală de lichid în interiorul cavității peritoneale. Peritoneul sau cavitatea peritoneală este membrana în formă de sac care înconjoară organele interne abdominale. În mod normal, cavitatea peritoneală conține doar o cantitate mică de lichid (în medie 20 ml sau mai puțin). În cazul femeilor, aceasta poate crește în perioada menstruală, dar nu cu mult.

Sindrom ascitic

Cauze

Există o mare varietate de afecțiuni ce pot determina acumularea de lichid în spațiul peritoneal, dar cea mai frecventă cauză o reprezintă bolile hepatice avansate:

  • ciroza hepatică;
  • insuficiența hepatică acută;
  • obstrucția venelor hepatice (Sindromul Budd-Chiari);
  • boala veno-ocluzivă;
  • cancer ce se extinde sau metastazează în ficat;
  • insuficiență cardiacă;
  • afecțiuni pancreatice (pancreatită acută și cronică sau cancer pancreatic);
  • sindrom nefrotic;
  • iritarea directă a peritoneului (din cauza infecțiilor sau a extinderii cancerelor - carcinomatoză peritoneală);
  • traumatisme abdominale;
  • afecțiuni ale ovarelor (cancer ovarian, sindromul Meigs);
  • endometrioză;
  • boala inflamatorie pelvină;
  • malnutriție severă;
  • mixedem;
  • enteropatie prin pierdere de proteine;
  • gastroenterita eozinofilică;
  • boala Whipple;
  • sarcoidoza;
  • ascita tuberculoasă;
  • infecții fungice sau parazitare (ex: Candida, Histoplasma, Cryptococcus, Strongyloides, Entamoeba histolytica etc);
  • corpi străini (ex: talc, bariu, fibre de bumbac);
  • lupus eritematos sistemic.

Factori de risc

Factorii de risc pentru ciroza hepatică și, implicit, pentru Sindromul ascitic sunt reprezentați de:

  • hepatita cronică cu virus B, C și Delta;
  • consumul cronic de alcool;
  • steatoza hepatică (încărcarea grasă a ficatului);
  • hepatita autoimună;
  • ciroza/ colangita biliară primitivă (afecțiune hepatică cronică, progresivă și autoimună, caracterizată prin leziuni ale ductelor biliare intrahepatice ce duc la acumularea de bilă și toxine și, în timp, la distrugerea țesutului hepatic, la fibroză și, în cele din urmă, la ciroză);
  • colangita sclerozantă primitivă (afecțiune hepatică cronică ce determină colestaza cu inflamație și fibroza ductelor biliare intra și extrahepatice și care poate duce la ciroză hepatică cu hipertensiune portală);
  • boala Wilson (afecțiune genetică ce este caracterizată prin acumularea în exces a cuprului în organism);
  • hemocromatoza hepatică (boală genetică ce se caracterizează prin absorbția crescută a fierului și acumularea acestuia în exces în diverse organe: ficat, pancreas, hipotalamus, tiroidă, articulații, piele sau inimă);
  • administrarea pe termen lung a steroizilor anabolizanți;
  • insuficiența cardiacă congestivă cu congestie hepatică.

Simptome

Dacă vă confruntați cu sindromul ascitic, trebuie să știți că primele semne ale bolii pot trece neobservate, deoarece acestea presupun o creștere progresivă în dimensiuni a abdomenului.

Această mărire a abdomenului poate să nu determine niciun simptom sau poate fi însoțită de anumite semne, precum:

  • disconfort sau durere abdominală;
  • creștere în greutate;
  • sațietate precoce;
  • probleme cu respirația (dispnee);
  • balonare;
  • constipație;
  • indigestie;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • oboseală;
  • dureri de spate;
  • edeme gambiere (umflarea membrelor inferioare).

Simptome precum febra, durerea abdominală și confuzia sunt semne ce trebuie să vă atragă atenția privind riscul apariției peritonitei bacteriene spontane (complicație a ascitei).

Ascita cauzată de insuficiența hepatică poate determina dispnee, edeme periferice, distensie a venelor jugulare sau congestie pulmonară.

Ascita de cauză malignă poate fi însoțită de o scădere în greutate.

Sindrom ascitic 1

Diagnosticare

Orice creștere inexplicabilă în volum a abdomenului trebuie investigată. Diagnosticul este pus de medicul de familie, de medicul specialist gastroenterolog sau de internist.

Pacienții cu ascită se prezintă de obicei la medic cu senzație de abdomen umflat și sensibilitate la acest nivel. Dacă această creștere în volum este destul de mare, medicul poate ridica suspiciunea de ascită chiar de la examenul clinic (ex: prin semnul „valului” sau prezența herniilor ombilicale).

Diagnosticul cert se pune după efectuarea unei ecografii abdominale totale, care poate scoate la iveală prezența lichidului în cavitatea peritoneală.

Și computer tomografia abdominală poate fi utilă și poate oferi informații inclusiv despre cauza afecțiunii (ciroză hepatică, tumori etc).

Următorul pas în diagnostic îl reprezintă testele de sânge:

  • hemoleucograma completă;
  • testele pentru funcția hepatică (INR, transaminaze hepatice, bilirubină totală și directă, albumină serică);
  • testele pentru electroliții serici (sodiu, potasiu);
  • testele pentru funcția renală (uree, creatinină serică).

Paracenteza diagnostică reprezintă procedura medicală prin care ascita este drenată din cavitatea abdominală pentru a fi analizată în laborator (concentrația de proteine și albumină, numărul de leucocite polimorfonucleare, cultură). Pe baza analizei lichidului de ascită medicul specialist va putea pune diagnosticul diferențial între mai multe cauze posibile:

  • în cazul în care cantitatea de proteine este mai mare în lichidul de ascită decât în serul pacientului, atunci cauza este mai degrabă o boală hepatică cronică (ciroză), insuficiența cardiacă, pancreatită, cancerul ovarian sau malnutriția;
  • dacă proteinele sunt mai scăzute în lichidul de ascită decât în ser, cauzele sunt infecțioase sau tumorale.

Există și posibilitatea efectuării unei paracenteze terapeutice, procedură ce presupune evacuarea unei cantități mai mari de lichid de ascită. În cazul în care ascita este în tensiune, provoacă disconfort sau durere abdominală considerabilă, există probleme cu respirația (dispnee) sau ascita este rezistentă la tratamentul diuretic.

Tratament

Paracenteza terapeutică poate ameliora simptomele și poate fi prima măsură terapeutică în cazul pacienților cu ascită în cantitate medie-mare.

Pentru pacienții cu ciroză hepatică și ascită în cantitate medie (gradul 2), primele măsuri terapeutice sunt cele legate de restricția de sare din dietă (<2 g/ zi) și de administrarea de diuretice. După ce lichidul de ascită se diminuează progresiv, medicul va încerca să scadă diureticul până la doza minimă sau chiar va opri administrarea lui.

Restricția de lichide nu este neapărat necesară, ci se recomandă doar dacă există și hiponatremie moderată sau severă (sodiu seric <=125 mmol/ L).

În timpul tratamentului diuretic trebuie monitorizată îndeaproape greutatea corporală, funcția renală (ureea și creatinina serică) și sodiul seric, pentru a verifica răspunsul la tratament și a detecta din timp eventualele efecte adverse. În unele cazuri, poate fi necesară și administrarea de albumină serică umană, mai ales dacă apar crampe musculare severe.

Paracenteza terapeutică cu volume mari de lichid evacuate este indicată în cazul ascitei în cantitate mare (grad 3) și asociată cu restricția de sodiu și administrarea de diuretice.

Pacienții cu ascită în cantitate medie-mare (grad 2 și 3) pot fi candidați pentru transplant hepatic.

Șuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS) este o metodă radiologică intervențională prin care fluxul din vena porta (ce alimentează ficatul) este deviat în circulația centrală sanguină cu scopul de a scădea presiunea pe ficat și a diminua formarea ascitei.

La pacienții în cazul cărora ascita este provocată de o neoplazie, restricția de sare și administrarea de diuretice pot să nu fie eficiente, iar paracenteza poate deveni o opțiune de tratament.

Suntul peritoneo-venos este o intervenție chirurgicală ce poate fi o opțiune terapeutică pentru pacienții cu ascită de cauză canceroasă, ce nu pot realiza paracenteză evacuatorie, la cei cu ascită refractară (ce se reface rapid sau frecvent după evacuări repetate și diuretice), ce nu sunt candidați la paracenteză, transplant hepatic sau TIPS.


Complicații

Complicațiile sindromului ascitic sunt reprezentate de:

  • infecția lichidului de ascită (peritonită bacteriană spontană);
  • dezechilibrul fluidelor și electroliților din organism (hiponatremie);
  • hidrotorax hepatic;
  • hernii abdominale (ombilicală, inghinală);
  • perforație intestinală;
  • sângerare;
  • scurgerea lichidului de ascită prin peretele abdominal;
  • insuficiență renală acută;
  • sindromul hepato-renal.

Complicațiile ascitei trebuie abordate individual de medicul specialist și au, în mare parte, protocoale specifice.

Prevenție

Pentru pacienții cu ciroză hepatică, primul pas în prevenirea complicațiilor și, implicit, a formării ascitei este renunțarea la alcool. De asemenea, se recomandă evitarea tuturor „toxicelor” ce pot afecta în plus ficatul: exces de grăsimi, zahăr, fumat, anumite medicamente ce se metabolizează hepatic.

În cazul pacienților supraponderali sau obezi se recomandă scăderea în greutate și efectuarea de exerciții fizice regulate.

De asemenea, la pacienții cu boli cronice de ficat (și nu numai), controalele regulate la medic pot preveni apariția ascitei.

Orice creștere importantă în volum a abdomenului, nejustificată, trebuie, în principiu, evaluată de medicul specialist.

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie

Bibliografie

  1. Chiejina, Maria, et al. “Ascites.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 May 2022, https://www.ncbi.nlm.nih.gov
  2. Christensen, Buck. “Serum Ascites Albumin Gradient (SAAG) Interpretation: SAAG Interpretation.” Medscape.com, Medscape, 19 July 2021, https://emedicine.medscape.com
  3. Wedro, Benjamin. “Ascites: Causes, Treatment, and Prognosis.” EMedicineHealth, eMedicineHealth, 18 Mar. 2021, https://www.emedicinehealth.com/
  4. Wint, Carmella. “Ascites Causes and Risk Factors.” Healthline, Healthline Media, 13 Oct. 2021, https://www.healthline.com
  5. Biggins S.W., Angeli P., et all, “Diagnosis, Evaluation, and Management of Ascites, Spontaneous Bacterian Peritonitis and Hepatocrenal Syndrome: 2021 Practice Guidance by American Association for the Study of Liver Diseasses”, HEPATOLOGY, VOL.74, NO.2, 2021.

Echipa medicală - Gastroenterologie și Medicina interna

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.