Banner Feritina

Feritina

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Feritina este o proteină care se formează ca un complex între hidroxidul feros și o altă proteină numită apoferitină. Feritina reprezintă forma de stocare a fierului în organism, concentrația acesteia evidențiind depozitele de fier prezente la nivelul corpului uman. Această proteină este foarte utilă în diagnosticarea anemiei feriprive sau a talasemiilor.

Analiza feritinei dintr-o probă de sânge indică nivelul de fier din organism, deoarece concentrația sa serică se corelează bine cu depozitul total de fier din corp. Feritina poate stoca până la 4.500 de atomi de fier și se găsește în aproape toate celulele și în fluidele tisulare. În sânge este prezentă în concentrații mai mici. Feritina are și o formă insolubilă, numită hemosiderina, ce poate fi pusă în evidență prin colorarea cu albastru de Prusia, ce are ca scop determinarea nivelului de fier din anumite țesuturi (ficat, măduvă).

Determinarea de feritină oferă o imagine exactă a nivelului de fier din organism și este un indicator prompt al unui dezechilibru. Nivelul său scade chiar înainte de a apărea semnele și simptomele unei anemii, spre exemplu. Determinarea nivelului de feritină este utilă în investigarea anemiilor, dar și a supraîncărcării cu fier, precum și la diferențierea anemiilor prin carență de fier (în care depozitele de fier sunt scăzute), față de anemiile din inflamațiile cronice (în care depozitele de fier nu sunt afectate).

Analiza feritinei poate fi utilă și în diagnosticarea bolilor hepatice.

Feritina poate fi folosită și ca marker tumoral nespecific pentru că, în cazul apariției unei tumori, organismul reacționează ca la orice inflamație și, ca urmare, nivelul de fier crește.

Feritina poate fi folosită împreună cu o serie de alte teste specifice ca indicator în diagnosticarea cancerelor (cum ar fi leucemia) sau al bolilor autoimune.

Probă Feritina  Medlife

Când este recomandată determinarea feritinei

O analiză pentru determinarea de feritină poate fi recomandată de medic atunci când pacientul are semne ale unei pierderi de fier:

  • stări dese de amețeală, slăbiciune, oboseală cronică;
  • dureri de cap;
  • paloare;
  • respirație cu probleme;
  • bătăi rapide ale inimii;
  • arsuri ale limbii.

Un deficit de fier poate afecta funcționarea normală a inimii dacă nu este identificat și tratat la timp, caz în care feritina scăzută se manifestă prin dureri în piept, dureri de picioare și țiuit în urechi.

În mod uzual, analiza pentru feritină este recomandată în:

  • diagnosticul diferențial al anemiilor;
  • evaluarea anemiei feriprive și monitorizarea tratamentului de substituție cu fier și a complianței la tratament;
  • monitorizarea categoriilor de pacienți cu risc de deficit de fier (detectarea deficitului de fier latent): femei însărcinate, sportivi de performanță, donatori de sânge, copii mici, pacienți hemodializați etc.
  • monitorizarea statusului fierului la pacienții cu boli renale cronice, dializați /nedializați;
  • diagnosticul și monitorizarea tratamentului de depleție în sindroamele de supraîncărcare cu fier.

Procedura recoltare

Analiza pentru determinarea feritinei nu necesită pregătiri speciale. Se realizează dintr-o probă de sânge recoltată în orice moment al zilei, dar de preferat a jeun (pe nemâncate).

Înainte de prelevarea probei este recomandat ca pacientul să nu consume alcool.

Dacă pacientul face tratament radioactiv, se recomandă ca acesta să fie întrerupt cu 3-4 zile înainte de prelevarea probei de sânge.

Interpretare rezultate

În mod natural, nivelul de fier din organism crește odată cu vârsta, în special la bărbați. Astfel, pentru feritină sunt fixate valori de referință* în funcție de sex și vârstă.

Vârstă (ani) Valori (ng/mL)
<1 an 12-327
1-3 ani 6-67
4-6 ani 4-67
7-12 ani - Fete 7-84
7-12 ani - Băieți 14-124
13-17 ani Fete 13-68
13-17 ani Băieți 14-152
Adulți < 60 ani Femei 13-150
Adulţi <60 ani Bărbați 30-400

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Între valorile feritinei la bărbați și la femei, așa cum arată și valorile de referință, există diferențe semnificative: bărbații au niveluri crescute în comparație cu femeile. Însă, după intrarea la menopauză, femeile reduc acest decalaj în comparație cu bărbații și, în cele mai multe cazuri, valorile nivelului de feritină devin aproximativ egale.

La copiii fără cauze clinice, valorile feritinei sunt ușor scăzute față de valoarea de referință. Sunt, totuşi, observate variații nesemnificative.

Au fost remarcate valori mai scăzute ale feritinei la vegetarieni față de cei care includ în dietă carne, în special carne roșie.

Alcoolismul este un factor care influențează nivelul de feritină, în sensul în care duce la creșterea valorilor.

Hemoliza intensă a probei de sânge (eliberarea feritinei intraeritocitare) poate duce la un rezultat fals crescut.

O serie de medicamente pot influența rezultatul determinării nivelului de feritină din organism.

Valori scăzute

Valorile scăzute de feritină indică o deficiență de fier în organism și, în cele mai multe cazuri, sunt semnul unei anemii. Dacă deficiența este una ușoară, poate fi tratată cu ajutorul suplimentelor pe bază de fier. Medicul este cel care decide schema de tratament a pacientului, în funcție de tabloul clinic al acestuia.

Valoarea feritinei poate ajuta la diferențierea unei anemii de alte boli cronice care implică anemie. Spre exemplu, în anemia feriprivă necomplicată, feritina este mai mică de 12 micro g/L. Când este prezentă concomitent o boală infecțioasă/inflamatorie, feritina serică este mai mare, dar în general are o valoare mai mică de 50-60 microg/L.

Feritina serică scăzută semnifică întotdeauna deficit de fier (latent/clinic manifest), dar sensibilitatea testului este scăzută, în sensul în care o valoare normală nu exclude deficitul de fier. Pentru diferențierea anemiei feriprive de anemia din bolile cronice este necesară uneori efectuarea de teste suplimentare (receptorii solubili de transferină - TfR, indexul TfR/feritina sau examinarea depozitelor de fier din măduva osoasă, în special când sunt prezente ambele forme de anemie).

În anemia feriprivă secundară hemoragiei acute, feritina serică scade după 1-2 săptămâni.

Valori crescute

Feritina crescută poate avea drept cauze:

  • infecție;
  • inflamație;
  • boală acută/cronică a ficatului;
  • supraîncărcare cu fier;
  • alcoolism;
  • artrită reumatoidă.

Feritina mare, cu un nivel peste intervalul de referință, se întâlnește și în:

  • hemocromatoza ereditară, sideremia și saturația transferinei cresc înaintea feritinei (chiar în prezența de conținut crescut de fier la nivel hepatic); creșterea feritinei constituie indicație de biopsie hepatică;
  • sindroamele de supraîncărcare cu fier secundare (transfuzii, eritropoieză ineficientă, hemodializați etc.);
  • bolile hepatice parenchimatoase (ciroză, carcinom hepatocelular), leucemii, limfoame, cancer pancreatic/bronșic, neuroblastom (există o relație între severitatea afectării parenchimatoase/extensia metastazelor și nivelul feritinei);
  • bolile infecțioase, inflamatorii, tumorale, hipertiroidie, IMA, fără nicio relație cantitativă cu depozitele de fier (reactant de fază acută);
  • anemia megaloblastică, hemolitică, sideroblastică, talasemie;
  • porfiria cutanea tarda;
  • boala Gaucher.

În cazul unei afectări hepatice parenchimatoase, detectarea nivelului de feritină nu prezintă relevanță clinică.

Tratamentul pentru pacienții cu un nivel crescut de feritină este recomandat de medic în funcție de cauza creșterii nivelului de fier și de tabloul clinic al pacientului. În cazul alcoolismului, feritina scade în perioadele de abstinență.

Bibliografie

  1. Long, Sarah S. “Laboratory Manifestations of Infectious Diseases.” Principles and Practice of Pediatric Infectious Diseases, 2012, pp. 1400-1412.e4, www.sciencedirect.com/, 10.1016/b978-1-4377-2702-9.00290-7
  2. Meybohm, Patrick. “The Future of Iron Deficiency Diagnostics – Rapid Home-Use Point-of-Care Test Kits.” EBioMedicine, vol. 42, Apr. 2019, pp. 28–29, www.thelancet.com, 10.1016/j.ebiom.2019.03.044

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu