Informații generale
Determinarea concentraţiei fenolului urinar este un test de laborator care evidenţiază expunerea profesională a organismului într-o atmosferă cu o concentraţie crescută de benzen sau contactul accidental cu acesta, concentraţia fenolului urinar fiind direct proporţională cu gradul de expunere la benzen.
Produşii fenolici sunt excretaţi în urină sub formă conjugată, ca sulfaţi sau glucuronide, dar şi sub formă liberă, neconjugată.
Fenolul, denumit şi acid fenic sau acid carbolic, este un compus chimic organic aromatic, rezultat din metabolismul benzenului. Benzenul este un produs chimic industrial folosit pe scară largă.
Utilizarea fenolului în diverse arii de activitate poate determina apariţia efectelor toxice pe care acesta le are prin acţiunea corozivă asupra mucoaselor de la nivelul ochilor şi tractului respirator, dar şi asupra pielii. Expunerea prelungită a lucrătorilor în atmosfera cu o concentraţie crescută de benzen poate determina afectarea sistemului nervos central. Absorbţia fenolului în organism se produce prin inhalare sau prin contact direct.
Utilizările fenolului şi benzenului:
- în industria materialelor plastice;
- în obţinerea de vopsele, coloranţi, lacuri şi cleiuri;
- în producerea detergenţilor şi a erbicidelor;
- în industria farmacologică, pentru obţinerea antisepticelor, dezinfectanţilor, a medicamentelor;
- în obţinerea răşinilor şi a solvenţilor;
- în biologia moleculară, pentru obţinerea acizilor nucleici (ARN şi ADN).
Când este recomandată determinarea fenolului
Testul pentru determinarea fenolului urinar este recomandat pentru:
- evaluarea intoxicaţiei cu benzen, după expunere prelungită sau accidentală;
- monitorizarea şi prevenirea apariţiei efectelor adverse toxice consecutive expunerii organismului la fenol, care sunt direct proporţionale cu concentraţia fenolului;
- pentru a determina dacă lucrătorii individuali au nevoie de investigaţii suplimentare din cauza expunerii profesionale la vaporii de benzen;
- pentru a determina dacă mediul este acceptabil din punctul de vedere al concentraţiei de benzen;
- pentru a determina dacă anumiţi solvenţi sau alte substanţe considerate sigure conţin benzen.
Procedura recoltare
Testul care determină fenolul în urină se efectuează din urina recoltată spontan, fără o pregătire prealabilă a pacientului, volumul mediu de urină recomandat fiind de ~30 ml, nu mai puţin de 10 ml. Recipientul de recoltare este un recipient de plastic, urocultor, sau un tub de transport, fără folosirea conservanţilor, care trebuie umplute complet, pentru a preveni pierderea produsului volatil.
Timpul recomandat de colectare este la sfârșitul turei de lucru din ultima zi lucrătoare a săptămânii.
Proba, astfel recoltată, se păstrează la temperaturi de 2-8 grade C pentru maximum trei zile; pentru păstrarea mai îndelungată se recomandă congelarea la -20 grade C.
Interpretare rezultate
Valorile de referință* pentru fenol urinar sunt exprimate în funcție de categoria de pacienți:
Pentru pacienții neexpuși la vapori de benzen | <10 mg/l |
Pentru pacienții expuși la vapori de benzen | <50 mg/l LBT (Limita Biologică Tolerabilă) |
Exprimarea rezultatului analizei fenol în urină se poate face și pe gram de creatinină:
50 mg/g creatinină (la sfârșitul schimbului de lucru pentru muncitorii expuși)
* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și acestea pot să difere de la un laborator la altul.
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.