Banner Fibrinogen

Fibrinogen

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Problemele medicale care țin de sistemul circulator și de afecțiunile derivate din acestea reprezintă unele dintre cele mai mari provocări ale prezentului. Foarte multe persoane suferă din cauza accidentelor vasculare cerebrale (AVC), din cauza infarctului miocardic sau de afecțiuni legate de coagularea deficitară a sângelui.

Legate de sistemul circulator sunt și hemoragiile, adică sângerările care apar ca urmare a unor leziuni la nivelul vaselor de sânge. Atunci când apare o leziune ce implică o hemoragie, organismul începe procesul de coagulare. În acest proces apar mai mulți factori, iar unul dintre aceștia este fibrinogenul sau factorul I al coagulării.

Fibrinogenul (factorul I al coagulării) este o proteină din plasmă care se transformă, sub acțiunea trombinei, într-un cheag ce ajută la oprirea sângerării. Fibrinogenul este sintetizat în ficat, circulă în plasmă și are în alcătuirea sa, în proporție de 5%, hidrați de carbon.

La nivelul ficatului, fibrinogenul este sintetizat, alături de trombină, în concentrație de 50 mg/oră. El se degradează la nivel hepatic și la nivelul macrofagelor cu un timp de înjumătățire de 3-5 zile.

Determinarea nivelului de fibrinogen arată care este capacitatea sângelui de a se coagula atunci când este nevoie de acest proces, dar și posibilitatea ca organismul să producă cheaguri atunci când acestea nu sunt necesare, fapt ce afectează în mod negativ circulația sangvină.

O analiză care indică fibrinogenul scăzut arată posibilitatea unei sângerări excesive și sugerează că organismul nu are capacitatea de a produce cheaguri, cu scopul de a opri hemoragia.

Un rezultat care identifică fibrinogenul mare indică existența riscului de formare a cheagurilor de sânge care pot duce la apariția infarctului și a accidentului vascular cerebral.

La persoanele fără probleme de sănătate, analiza va indica fibrinogen cu valori normale. Acest lucru înseamnă că în plasmă circulă exact acea cantitate de fibrinogen necesară în timpul cascadei de coagulare pentru a fi convertită în fibrină solubilă, cu un rol major în formarea și stabilitatea cheagurilor de sânge.

Așadar, un cheag de sânge poate să aibă un rol benefic într-un organism sănătos, pentru că el oprește sângerarea și contribuie la procesul natural de vindecare a rănilor. Însă, în cazul persoanelor cu fibrinogen crescut, există posibilitatea apariției cheagurilor instabile care duc la blocarea circulației fluxului sangvin.

În mod normal, o valoare crescută a fibrinogenului poate să apară în momentul în care în organism există o inflamație, dar valori mari sunt corelate și cu alți factori care nu sunt reprezentativi pentru existența unei afecțiuni.

Probă Fibrinogen Medlife

Când este recomandată măsurarea nivelului de fibrinogen

Detectarea nivelului de fibrinogen din organism este recomandată în situația în care sunt observate procese inflamatorii acute, pentru evaluarea riscului evenimentelor trombotice cardiovasculare (accident vascular cerebral-AVC, infarct miocardic acut), dar și pentru monitorizarea terapiei trombolitice.

Analiza este recomandată și pentru detectarea deficitului congenital sau dobândit al fibrinogenului: disfibrinogenemii, hipofibrinogenemii sau afibrinogenemii.

Disfibrinogenemia este o tulburare de ordin funcțional a fibrinogenului, cauzată de o anomalie în molecula de fibrin, care poate duce la sângerare în exces sau coagularea excesivă a sângelui.

Procedura recoltare

Determinarea nivelului de fibrinogen se realizează dintr-o probă de sânge recoltată à jeun (pe nemâncate). Este recomandat ca pacientul să nu mănânce și să nu bea nimic cu circa 8-12 ore înainte de recoltare. Fumatul și guma de mestecat sunt interzise înainte de prelevarea probei.

Nu este recomandată activitatea fizică înainte de recoltarea unei probe pentru determinarea nivelului de fibrinogen.

Pentru că nivelul de fibrinogen este influențat de tratamentul medicamentos, înainte de realizarea testului, pentru interpretarea corectă a rezultatului, este necesar să informați medicul dacă urmați un astfel de tratament.

Interpretare rezultate

Valorile normale, de referință* ale fibrinogenului sunt diferite pe categorii de vârstă.

Vârsta Valoare
< 1 an 160 – 390 mg/dL
2 - 10 ani 140 – 360 mg/dL
Preadolescenți și adolescenți 160 – 390 mg/dL
Adulți 200 – 400 mg/dL

*Valorile de referință sunt date de aparatura, metoda de lucru și reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

O serie de substanțe pot modifica nivelul de fibrinogen din organism. Astfel, în anumite cazuri, la persoanele care iau contraceptive orale, estrogeni, aspirină, pirazinamidă sau fac chimioterapie, se constată creșteri.

Scăderi ale nivelului de fibrinogen sunt determinate de tratamentele cu antitrombină III, steroizi anabolizanți, activatori ai plasminogenului, acid valproic, preparate cu fier, kanamicină, prednison, ticlopidină sau danazol.

În cazul pacienților care fac terapie trombolitică, se recomandă ca determinarea de fibrinogen să fie făcută după adăugarea în plasmă a unui anticoagulant ce conține un inhibitor pentru plasmină.

Fibrinogenul crescut este des întâlnit în sarcină, fără a avea semnificație clinică; la fel se întâmplă și în cazul fumătorilor.

Valori scăzute

În afecțiunile hepatice severe, precum ciroza hepatică sau intoxicația cu ciuperci, nivelul de fibrinogen scade sub valorile de referință, la fel și în cazurile de irigare hepatică anormală.

La pacienții cu cancere metastazice, leucemie acută promielocitară, dar și în cazul complicațiilor obstetricale și CID (Sindromul coagulării intravasculare diseminate), nivelul de fibrinogen nu doar că este scăzut, dar organismul îl consumă extrem de rapid.

De aceea, este recomandat ca dozarea să fie făcută la intervale scurte de timp, pentru a avea o imagine corectă a felului în care variază nivelul de fibrinogen din organism.

O serie de tratamente duc la scăderea nivelului de fibrinogen din organism. O astfel de scădere este specifică terapiei trombolitice, dar depinde de doza și de tipul medicației administrate. Spre exemplu, streptokinaza și urokinaza determină scăderi semnificative a fibrinogenului. Consumul moderat de alcool scade nivelul de fibrinogen.

Valori crescute

În situațiile în care valorile sunt mai mari de 700 mg/dL, posibilitatea apariției bolilor coronariene și cardiovasculare este extrem de crescută. O creștere a nivelului de fibrinogen se întâlnește atunci când sunt active în organism infecții acute, inflamații, tumori sau arsuri.

În cazul în care pacientul prezintă procese inflamatorii cronice, cum se întâmplă în cazul afecțiunilor reumatismale, nivelul de fibrinogen rămâne crescut pe durate mari de timp.

Nivel crescut de fibrinogen este specific și pacienților cu sindrom nefrotic sau mielom multiplu, pentru că, în această situație, pierderile de proteine sunt compensate prin producția crescută de fibrinogen. Un nivel ridicat de fibrinogen este specific și în caz de hipertensiune, diabet, obezitate.

Nivelurile ridicate de fibrinogen sunt asociate cu risc crescut de AVC (accident vascular cerebral) și de infarct miocardic acut. Nu este însă clar dacă fibrinogenul crescut este un factor patogen al trombozei sau dacă este un marker pentru boala precoce, chiar și atunci când pacientul nu prezintă simptome, reflectând practic inflamația asociată cu ateroscleroza.

Bibliografie

  1. “What Is a Fibrinogen Blood Test?” WebMD, WebMD, 19 May 2021, www.webmd.com
  2. Nilsson, Sara C., et al. “Complement Factor I in Health and Disease.” Molecular Immunology, vol. 48, no. 14, Aug. 2011, pp. 1611–1620, www.sciencedirect.com, 10.1016/j.molimm.2011.04.004

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu