Banner Imunoglobulina G (IgG)

Imunoglobulina G (IgG)

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

IgG este o imunoglobulină ce îndeplinește rol major în imunitate, ajutând organismul să se protejeze împotriva virusurilor, bacteriilor, toxinelor, fiind în același timp și singura imunoglobulină capabilă să traverseze placenta.

Imunoglobulina G reprezintă cea mai frecventă clasă de imunoglobuline (75-80%) și cuprinde 4 subclase diferite: IgG1, IgG2, IgG3 și IgG4, cea mai predominantă fiind subclasa IgG1 (aproximativ 65%).

Medicul poate recomanda analiza IgG specifică pentru a vedea dacă pacientul a trecut printr-o infecție și dacă a dezvoltat un răspuns imun asupra acesteia.

Imunoglobulina G este utilă în răspunsul imun secundar. În timpul răspunsului primar, când organismul se întâlnește pentru prima dată cu un anumit antigen (virus, bacterie, toxină), se produc anticorpi din clasa IgM, care apoi sunt înlocuiți treptat de anticorpi din clasa IgG. La o nouă întâlnire a organismului cu același antigen se declanșează răspunsul imun secundar, mai rapid, prin producția directă de anticorpi IgG.

Anticorpii sunt proteine pe care celulele imunitare le produc, cu rol de a lupta împotriva bacteriilor, virusurilor sau a paraziților. Astfel, acest tip de răspuns imun se dezvoltă mai lent.

Determinarea IgG face parte, în anumite situații, din imunogramă. Aceasta reprezintă o evaluare extinsă a sistemului nostru imunitar, care cuprinde determinarea IgA, IgM, IgG, IgE și care este recomandată pentru evaluarea deficiențelor sistemului imun, estimarea riscului de infecții, evaluarea și monitorizarea gamapatiilor.

Probă Imunoglobulina G (IgG) Medlife

Când este recomandată determinarea IgG

Determinarea IgG este recomandată în următoarele situații:

  • prin metoda imunofixării: diagnosticul mielomului multiplu cu IgG monoclonal;
  • prin metoda imunoturbidimetrică (dozare cantitativă): diagnosticul imunodeficienței IgG, congenitale sau dobândite;
  • IgG antigen-specific (dozare cantitativă sau determinare calitativă): diagnostic serologic al unor boli infecțioase prin depistare de anticorpi specifici IgG; împreună cu măsurarea anticorpilor specifici IgM, ajută în diagnosticarea infecțiilor acute sau cronice (IgG specific crescut în infecții cronice);
  • evaluarea statusului postvaccinal / post-imunizare;
  • evaluarea imunității umorale;
  • diagnosticarea pacienților cu infecții recurente.

Procedura recoltare

Determinarea IgG nu necesită pregătiri speciale. Ea se realizează dintr-o probă de sânge recoltată à jeun (pe nemâncate).

Interpretare rezultate

Un nivel normal al IgG valori este stabilit prin valori de referință*, în funcție de vârstă:

VârstăValori normale IgG (mg/dL)
0 – 1 an232 – 1411
1 – 3 ani453 – 916
4 – 6 ani504 – 1465
7 – 9 ani572 – 1474
10 – 11 ani698 – 1560
12 – 13 ani759 – 1550
14 – 15 ani716 – 1711
16 – 19 ani549 – 1584
Adult700 – 1600

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii utilizați, iar aceste valori pot să difere de la un laborator la altul.


Interferențe și limite

Un tratament medicamentos poate influența valorile IgG obținute la analiza de laborator. De asemenea, vaccinurile administrate cu 6 luni înainte de această determinare cresc valorile IgG.


Valori scăzute

Valori mici ale IgG seric, sub intervalul de referință aferent vârstei, se pot observa în:

  • sindroame cu pierdere de proteine: enteropatii, sindrom nefrotic;
  • arsuri;
  • sarcină;
  • preeclampsie;
  • mielom non-IgG;
  • macroglobulinemia Waldenström;
  • imunodeficiențe primare: agamaglobulinemii, sindrom Wiskott-Aldrich;
  • sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA);
  • leucemii;
  • aplazie limfoidă.

IgG seric are în mod obișnuit valori mai reduse la copiii de vârstă mică.


Valori crescute

IgG crescut, adică un rezultat ce indică o valoare peste intervalul de referință aferent vârstei, poate să apară în:

  • infecții cronice sau recurente;
  • boli autoimune: artrită reumatoidă, sarcoidoză, sindrom Sjögren, LES, pancreatită autoimună, hepatită autoimună, hipertensiune portală idiopatică;
  • parazitoze;
  • folosirea de dispozitive intrauterine contraceptive;
  • infecții cronice granulomatoase: tuberculoză, granulomatoza Wegener;
  • reacții de hiperimunizare;
  • scleroză multiplă;
  • malnutriții severe;
  • mielom multiplu;
  • plasmocitom solitar;
  • gamapatie monoclonală de semnificație nedeterminată;
  • limfom;
  • leucemie limfatică cronică (LLC).

Un nivel IgG mărit se poate observa și în cazul imunodeficienței dobândite (HIV), la anumiți pacienți.

Întrebări frecvente despre analiza pentru determinarea IgG

Când este recomandată analiza IgG?

Determinarea IgG este indicată pentru diagnosticarea imunodeficiențelor, monitorizarea infecțiilor acute sau cronice, evaluarea răspunsului postvaccinal și detectarea anumitor boli hematologice, precum mielomul multiplu. Medicul poate recomanda analiza IgG specifică pentru a verifica dacă organismul a dezvoltat anticorpi împotriva unei infecții trecute.

Ce valori ale IgG sunt considerate normale?

Valorile normale ale IgG variază în funcție de vârstă, de la 232–1411 mg/dL la sugari până la 700–1600 mg/dL la adulți. Aceste intervale pot varia în funcție de laborator, metoda de lucru și reactivii utilizați, iar interpretarea corectă trebuie realizată de un medic.

Ce poate cauza valori scăzute analiza IgG?

Nivelurile scăzute de IgG pot apărea în cazul imunodeficiențelor congenitale sau dobândite, sindroamelor cu pierdere de proteine, anumitor leucemii, arsuri sau sarcină. La copiii mici, valorile IgG sunt în mod natural mai reduse. Aceste situații pot crește riscul de infecții recurente.

Ce înseamnă valori crescute la analiza IgG?

IgG crescut poate indica infecții cronice sau recurente, boli autoimune, parazitoze, gamapatii monoclonale sau anumite tipuri de cancer. De asemenea, poate apărea după vaccinări recente sau în cazul unor reacții de hiperimunizare, oferind informații despre activitatea sistemului imunitar.

Cum trebuie să mă pregătesc pentru analiza IgG?

Testarea imunoglobulinei G este o procedură simplă care presupune prelevarea unei probe de sânge venos. Pentru rezultate optime, se recomandă ca recoltarea să se facă „à jeun”, adică pe nemâncate. Este important să informezi medicul despre tratamentele medicamentoase urmate sau despre vaccinurile efectuate în ultimele șase luni, deoarece acestea pot influența valorile obținute.

Bibliografie

  1. “What Is an Immunoglobulin Test?” WebMD, WebMD, 23 Feb. 2017, www.webmd.com/
  2. BO; “Range of Normal Serum Immunoglobulin (IgG, IgA and IgM) Values in Nigerians.” African Journal of Medicine and Medical Sciences, vol. 13, no. 3-4, 2022, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/
  3. Agarwal, Shradha, and Charlotte Cunningham-Rundles. “Assessment and Clinical Interpretation of Reduced IgG Values.” Annals of Allergy, Asthma & Immunology, vol. 99, no. 3, Sept. 2007, pp. 281–283, www.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.1016/s1081-1206(10)60665-5
  4. “IMMG - Overview: Immunoglobulins (IgG, IgA, and IgM), Serum.” Mayocliniclabs.com, 2017, www.mayocliniclabs.com

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu