Imunoglobulina G (IgG)

Informații generale

IgG este o imunoglobulină ce îndeplinește rol major în imunitate, ajutând organismul să se protejeze împotriva virusurilor, bacteriilor, toxinelor, fiind în același timp și singura imunoglobulină capabilă să traverseze placenta.

Imunoglobulina G reprezintă cea mai frecventă clasă de imunoglobuline (75-80%) și cuprinde 4 subclase diferite: IgG1, IgG2, IgG3 și IgG4, cea mai predominantă fiind subclasa IgG1 (aproximativ 65%).

Medicul poate recomanda analiza IgG specifică pentru a vedea dacă pacientul a trecut printr-o infecție și dacă a dezvoltat un răspuns imun asupra acesteia.

Imunoglobulina G este utilă în răspunsul imun secundar. În timpul răspunsului primar, când organismul se întâlnește pentru prima dată cu un anumit antigen (virus, bacterie, toxină), se produc anticorpi din clasa IgM, care apoi sunt înlocuiți treptat de anticorpi din clasa IgG. La o nouă întâlnire a organismului cu același antigen se declanșează răspunsul imun secundar, mai rapid, prin producția directă de anticorpi IgG.

Anticorpii sunt proteine pe care celulele imunitare le produc, cu rol de a lupta împotriva bacteriilor, virusurilor sau a paraziților. Astfel, acest tip de răspuns imun se dezvoltă mai lent.

Determinarea IgG face parte, în anumite situații, din imunogramă. Aceasta reprezintă o evaluare extinsă a sistemului nostru imunitar, care cuprinde determinarea IgA, IgM, IgG, IgE și care este recomandată pentru evaluarea deficiențelor sistemului imun, estimarea riscului de infecții, evaluarea și monitorizarea gamapatiilor.

Când este recomandată determinarea IgG

Determinarea IgG este recomandată în următoarele situații:

• prin metoda imunofixării: diagnosticul mielomului multiplu cu IgG monoclonal;
• prin metoda imunoturbidimetrică (dozare cantitativă): diagnosticul imunodeficienței IgG, congenitale sau dobândite;
• IgG antigen-specific (dozare cantitativă sau determinare calitativă): diagnostic serologic al unor boli infecțioase prin depistare de anticorpi specifici IgG; împreună cu măsurarea anticorpilor specifici IgM, ajută în diagnosticarea infecțiilor acute sau cronice (IgG specific crescut în infecții cronice);
• evaluarea statusului postvaccinal / post-imunizare;
• evaluarea imunității umorale;
• diagnosticarea pacienților cu infecții recurente.

Procedura recoltare

Determinarea IgG nu necesită pregătiri speciale. Ea se realizează dintr-o probă de sânge recoltată à jeun (pe nemâncate).

Interpretare rezultate

Un nivel normal al IgG valori este stabilit prin valori de referință*, în funcție de vârstă:

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii utilizați, iar aceste valori pot să difere de la un laborator la altul.