Anevrismele cerebrale

Anevrismele sunt cauzate de o hipoplazie focala in peretele arterial, de obicei la nivelul unei bifurcatii arteriale. Aceasta zona hipoplazica la nivelul peretelul arterial poate fi congenitala si poate duce in timp la formarea unui anevrism. Anevrismele au o incidenta scazuta la copii, de aceea se presupune ca se dezvolta si cresc in volum intr-o lunga perioada de timp. Alte cauze mai putin frecvente in formarea anevrismelor sunt endocardita (prin emboli septici), traumatisme, malformatii arterio-venoase (MAV). Varsta medie pentru ruptura anevrismala este 50 de ani. Cele mai multe anevrisme sunt localizate la baza creierului. In momentul rupturii hemoragia este situata in afara creierului in spatiul subarahnoidian.
Incidenta si factorii de risc
Prevalenta anevrismelor cerebrale in cadrul populatiei generale, estimata prin studii de autopsie, este de aproximativ 5%. Un mare numar de anevrisme ramane nedetectat. In fiecare an, aproximativ 10 persoane din 100.000 prezinta o ruptura anevrismala. Exista cativa factori general acceptati ca si favorizanti, in formarea si ruptura anevrismala: fumatul, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza. In cadrul anumitor familii exista o predispozitie genetica pentru anevrismele cerebrale. In aceste familii incidenta anevrismelor poate urca pana la 20%. De asemenea anevrismele cerebrale sunt mai frecvente la femei.
Prezentarea clinica si evolutia naturala
Hemoragia subarahnoidiana este cea mai frecventa forma de prezentare a anevrismelor cerebrale. Aceasta cauzeaza o durere de cap exploziva ca „un fulger pe cer senin”. Durerea de cap este complet diferita de orice alta durere de cap anterioara. Rigiditatea nucala, greturile, varsaturile, letargia sau pierderea starii de constienta sunt simptome frecvent asociate acestei hemoragii anevrismale. Punctia lombara poate evidentia un lichid cefalorahidian xantocrom care este o trasatura caracteristica a hemoragiei subarahnoidiene. Riscul unei rupturi anevrismale in cadrul evolutiei naturale este de aproximativ 3%. In cazul anevrismelor rupte 30% din pacienti decedeaza inainte de a ajunge la spital, 40% raman cu deficite neurologice majore si doar 30% prezinta un status neurologic acceptabil. Cel mai bun moment de tratare a unui anevrism este inainte de se rupe, pentru ca riscul de deces sau al unui deficit neurologic este mai mic.
Diagnosticul imagistic
Angio-CT scan-ul cerebral
Este cel mai sensibil examen pentru detectarea unei hemoragii anevrismale. De asemenea este un examen foarte sensibil in detectarea localizarii anevrismelor;
RMN si angio-RMN-ul
Este un examen non-invaziv de screening in cazul anevrismelor nerupte. Punctul slab al RMN-ului este durata lunga a examenului, nu este atat de precis in detectarea hemoragiei subarahnoidiene si de asemenea poate scapa anumite anevrisme care sunt de talie mica. Este contraindicat la pacientii cu anumite implanturi metalice cum ar fi pacemaker-urile cardiace;
Angiografia conventionala cerebrale
Este considerat "the gold standard" in diagnosticarea anevrismelor. Este un examen invaziv care detecteaza anevrismele , vasospasmul arterial, si de asemenea poate localiza anivrisme multiple la acelasi pacient.
Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene
Vasospasmul
La 5-10 zile dupa hemoragie se poate instala vasospasmul arterial. Este prezent la aproximativ 40% din cazuri, in special la acei pacienti care prezinta o hemoragie importanta in spatiul subarahnoidian. Fenomenul este explicat prin degradarea sangelui in afara vaselor care prin produsii de degradare exercita un efect iritant pe peretele vascular care se manifesta prin vasospasmul arterial. Acest vasospasm diminua cantitatea de sanga ce ajunga la anumite zone ale creierului determinand aparitia unor accidente vasuclare ischemice tranzitorii sau permanente in functie de severitatea vasospasmului. Aceasta problema poate fi tratata cu mai multa eficienta atunci cand anevrismul a fost securizat. Tratamentul consista in administrarea unor medicamente vasodilatatoare, cresterea presiunii arteriale si mentinerea unei hipervolemii sangvine. De asemenea se poate practica o vasodilatatie intraarteriala chimica sau mecanica.
Hidrocefalia
Creierul pluteste in lichidul cefalorahidian in interiorul cutiei craniene. Acest lichid este produs si absorbit in mod constant de catre structuri specializate. Hemoragia subarahnoidiana blocheaza reabsorbtia lichidului cefalorahidian ceea ce determina aparitia hidrocefaliei. Hidrocefalia necesita uneori plasarea unui drenaj ventricular extern, temporar, iar uneori dupa disparitia sangelui din spatiul subarahnoidian, chiar plasarea unei derivatii ventriculo-peritoneale permanente.
Tratament
Fiecare pacient si fiecare anevrism trebuiesc tratati individual. In general tratamentul anevrismelor nerupte , descoperite fortuit depinde de marimea anevrismelor, de localizare si de conditia generala a pacientului si varsta.
Nu se recomanda tratarea anevrismelor mai mici de 5 mm descoperite fortuit. Se recomanda tratarea anevrismelor mai mari de 5 mm, cu iregularitati ale sacului anevrismal sau bi/multi-lobate. Pacientii de peste 65 de ani si cu anevrisme de 10 mm sau mai mult au o rata de ruptura anuala de aproximativ 10% pe an si de aceea necesita tratament.
Anevrismele gigante (mai mari de 2.5 cm) necesita tratament. Anevrismele care au sangerat necesita tratament (daca sunt lasate netratate 50% decedeaza in primele 6 luni). Anevrismele situate in anumite locatii cum sunt cele de comunicanta anterioara sau posterioara au tendinta sa se rupa mai des si de aceea au nevoie de tratament.
Nu se recomanda tratarea anevrismelor la pacientii cu varsta inaintata, cu probleme medicale importante sau cu o speranta de viata limitata.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Despre hepatita B
Hepatita B reprezinta infectia ficatului cu virusul hepatitic B (VHB). Virusul hepatitic B este unul dintre cele 5 tipuri de virusuri identificate pana in prezent responsabile de hepatitele virale, celelalte fiind A, C, D si E fiecare tip avand caracteristicile sale in ceea ce priveste transmite...

HIV: reprogramarea celulelor pentru a controla infectia
Celulele provenite de la persoanele considerate cazuri rare, ce controleaza in mod natural infectia cu HIV, au fost centrul investigatiilor in ultimii 15 ani, astfel incat oamenii de stiinta sa elucideze caracteristicile lor specifice. Dupa numeroase cercetari, specialistii de la Institutul Past...

Boala microvasculara, asociata cu riscul de amputare al picioarelor
Boala microvasculara este asociata in mod independent cu un risc mai mare de amputare a picioarelor, comparativ cu persoanele care nu sufera de aceasta afectiune, potrivit unui nou studiu, publicat in revista ”Circulation”. In cadrul acestei cercetari, oamenii de stiinta au examinat riscul a...