Hepatita B reprezinta infectia ficatului cu virusul hepatitic B (VHB). Virusul hepatitic B este unul dintre cele 5 tipuri de virusuri identificate pana in prezent responsabile de hepatitele virale, celelalte fiind A, C, D si E fiecare tip avand caracteristicile sale in ceea ce priveste transmiterea, severitatea, abordarea terapeutica. Infectia cu virusul B poate fi acuta – cu durata mai mica de 6 luni sau cronica – peste 6 luni. In cazul formei acute, la cele mai multe persoane (95%), sistemul imun este, de regula, capabil sa elimine virusul din organism, cu vindecare completa in interval de cateva luni. Atunci cand sistemul imun nu poate lupta contra virusului, infectia cu HVB poate persista toata viata (devine cronica), cu risc de a dezvolta insuficienta hepatica (ficatul nu mai functioneaza corespunzator), ciroza (inlocuirea tesutului hepatic normal cu tesut fibros, nefunctional) sau cancer hepatic. Copiii au risc mult mai mare sa dezvolte o infectie cronica. Nu exista un tratament curativ (care vindeca boala) al hepatitei B, dar exista un vaccin care poate preveni boala la pacientii neinfectati. Pacientii infectati trebuie sa ia anumite masuri pentru a impiedica transmiterea bolii.
Cum se transmite virusul hepatitei B? Virusul hepatitic B se transmite prin contactul cu sangele sau alte fluide ale corpului unei persoane infectate (sperma, secretii vaginale, lapte, saliva). Orice persoana, indiferent de rasa, nationalitate, sex, orientare sexuala, poate fi infectata cu virusul hepatitic B, dar riscul este mai mare in urmatoarele cazuri:
- • Daca intretineti relatii sexuale fara sa va protejati (fara a utiliza de fiecare data prezervativ din latex sau poliuretan) cu o persoana infectata cu VHB.
- • Daca dobinditi o alta boala cu transmitere sexuala precum gonoree sau infectie cu chlamidia.
- • Daca folositi in comun cu alte persoane ace pentru injectarea intravenoasa de droguri sau ace contaminate pentru tatuaje, piercing, acupunctura
- • Daca locuiti impreuna cu o persoana infectata.
- • Daca profesia dvs. implica expunerea la produse de sange uman.
- • Daca ati primit sange prin transfuzii sau produse din sange inainte de anul 1972.
- • Daca ati fost supus la hemodializa pentru boala renala avansata.
- • Daca v-ati nascut sau ati locuit in regiuni endemice pentru hepatita B (in care hepatita B are o larga raspandire) precum Africa Subsahariana, Asia de Sud-Est, Bazinul Amazonului, Insulele Oceanului Pacific si Orientul Mijlociu.
- • Daca sunteti adolescent/tanar care locuieste intr-o institutie corectionala.
- • Daca utilizati in comun cu alte persoane (potential infectate) periuta de dinti sau aparatele de ras
- • Femeile purtatoare ale acestui virus pot transmite infectia copiilor in timpul nasterii (transmitere verticala) si aproape toti copiii infectati vor dezvolta infectie cronica; din fericire, imunoprofilaxia reduce riscul.
- • Hepatita B NU se transmite prin alimente sau apa sau prin simplul contact (atingere, imbratisare, strangere de mana), contactul cu lacrimile sau cu sudoarea unei persoane infectate, folosirea in comun a telefonului, bazinului de inot, scaunului de toaleta.
Uneori insa, o persoana poate fi diagnosticata cu infectie, chiar daca nu exista factori de risc pentru aceasta boala.
Care sunt simptomele hepatitei B?
Hepatita B acuta se poate manifesta prin semne si simptome care apar la aprox. 12 sapt de la infectare, variind de la usoare la severe. Insa, la majoritatea copiilor si la unii adulti nu apar niciun fel de semne si simptome, desi virusul exista in organism, poate provoca afectarea functiei hepatice si poate fi transmis altor persoane.De aceea, este important sa faceti testul pentru depistarea acestui virus daca aveti motive sa credeti ca ati fost expus(a) sau daca faceti parte din vreuna din categoriile de risc (enumerate mai sus). Simptomele initiale pot fi nespecifice, precum febra, simptome asemanatoare gripei, dureri articulare. Pacientii pot resimti lipsa poftei de mancare, greata, varsaturi, slabiciune, oboseala, durere abdominala (in special in partea superioara dreapta a abdomenului), icter (ingalbenire) al pielii si al ochilor, urina inchisa la culoare. La pacientii cu hepatita cronica B, simptomele variaza in functie de cat de afectat este ficatul, variind de la usoare pana la severe, in cazul prezentei cirozei si a insuficientei hepatice. In majoritate, pacientii cu hepatita B cronica raman asimptomatici timp de ani sau chiar zeci de ani, perioada in care testele de sange sunt nemodificate sau doar usor modificate. In timp, insa, boala poate progresa la ciroza.
Cand trebuie sa ma prezint la medic?
Consultati medicul in cazul in care aveti semne sau simptome sugestive pentru hepatita B sau va numarati printre persoanele cu risc de a contracta boala si nu ati fost vaccinat(a). Femeile insarcinate trebuie sa fie testate pentru virusul B in primul trimestru de sarcina. Anomaliile testelor hepatice (la analizele de sange) pot ridica de asemenea suspiciunea acestui diagnostic, dar exista multe alte cauze care pot determina modificarea acestora. Testarea este importanta pentru a va putea proteja pe dvs., pe copiii dvs. si pentru a preveni transmiterea virusului la alte persoane. Monitorizarea functiei hepatice si screening-ul pentru cancerul hepatic trebuie efectuate la toti pacientii (adulti sau copii) cu infectie cronica cu VHB.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul de hepatita B poate fi stabilit numai prin teste specifice de sange, care identifica asa numitii markeri ai hepatitei virale B. Acestia pot confirma diagnosticul de hepatita si pot diferentia infectia acuta de cea cronica. Ei constau in substante produse de virus, denumite antigene si substante produse de sistemul imun al organismului in lupta cu virusul (anticorpi).
- • Antigenul de suprafata al virusului B (AgHBs). Testul pozitiv pentru acest antigen semnifica faptul ca pacientul este purtator si poate transmite virusul altor persoane. Testul negativ inseamna ca probabil nu este infectat la acel moment.
- • Anticorpi anti HBs. Un rezultat pozitiv inseamna ca aveti anticorpi impotriva virusului HVB, fie datorita unei infectii anterioare de care v-ati vindecat, fie in urma vaccinarii. Nu exista riscul de a va infecta sau de a infecta alte persoane, deoarece sunteti protejat de vaccin sau de imunitatea obtinuta pe cale naturala.
In cazul in care sunteti diagnosticat ca infectat cu virusul hepatitic B, medicul va efectua o serie de teste care sa stabileasca severitatea infectiei si starea ficatului dvs.
Tratament
Daca ati fost expus(a) la virusul hepatitic B, de exemplu prin intepare accidentală cu un ac contaminat cu singe, anuntati imediat medicul. Veti primi o injectie cu imunoglobuline daca va prezentati in primele 24 de ore de la expunere care este posibil sa impiedice imbolnavirea de hepatita B. Tot atunci veti beneficia de prima dintre cele trei doze de vaccin anti hepatita B. Odata ce infectia este deja la stadiul cronic, medicul va stabili conduita terapeutica. In unele cazuri, la pacienti asimptomatici si fara modificari ale testelor hepatice, medicul va poate recomanda numai monitorizare (urmarire la anumite intervale de timp) a bolii. In alte cazuri, va poate recomanda initierea unui tratament antiviral (cu medicamente precum interferon sau cu analogi nucleotidici/nucleozidici). Daca ficatul este sever afectat, ultima optiune terapeutica este transplantul hepatic.
Daca am infectie cronica cu virus hepatitic B, ce regim trebuie sa tin?
Alimentatia unei persoane cu hepatita cronca B trebuie sa fie nomala, fara excese dar si fara restrictii semnificative. O singura exceptie. Alcoolul este toxic pentru ficat si persoanele cu infectie virala a ficatului au o sensibilitate mai mare la alcool. In consecintă, nu consumati nici un fel de bautura alcoolica. Sunt permise mici cantitati in ocazii foarte rare (gustati numai la ocazii deosebite). Daca apare ciroza, alcoolul este interzis complet si poate fi necesar un regim fara sare. (vezi ciroza heapatică) In plus, avertizati orice medic care va prescrie medicamente ca suferiti de o boala hepatica. Multe medicamente pot fi toxice pentru ficat.
Cand se efectueaza vacinarea impotriva hepatitei B?
Vaccinarea se efectueaza in primii ani de viata sau, la persoane adulte nevaccinate, cand acestea locuiesc cu persoane purtatoare de virus sau vor locui un timp in tari cu endemie de hepatita B.
