De la 10-15% șanse de reușită la FIV, la nașterea unui bebeluș sănătos la 42 de ani. Cum a schimbat testarea genetică a embrionilor viața a doi părinți

Un avort spontan și o explicație care a scos vina de pe umerii pacientei

După aceste experiențe cu FIV, Cătălina a rămas la un moment dat însărcinată pe cale naturală, fără să știe. A aflat abia în urma unui avort spontan, când a ajuns la spital cu hemoragie.

„Mi-au zis că a fost sarcină și mi-au explicat că, de cele mai multe ori, problemele genetice sunt cele care duc la aceste avorturi spontane. Nu că n-ai mâncat ce trebuie, nu că ai alergat, nu că ți-ai făcut baie nu știu cum. Mi-au explicat foarte clar, astfel încât să înțeleg că nu e vina mea”, mai spune pacienta.

A urmat pandemia, izolarea de două luni și, în cele din urmă, decizia de a părăsi China definitiv. În 2022, Cătălina și soțul ei s-au întors în România. Ea avea deja 42 de ani, iar vârsta nu mai era deloc de partea ei.

Întâlnirea cu dr. Dragoș-Nicolae Albu: „Nu voia să mai facă încă un FIV standard”

A ajuns la dr. Dragoș-Nicolae Albu, medic în cadrul Centrului de Medicină Materno-Fetală și Reproducere Umană MedLife. Unul dintre motivele pentru care l-a ales a fost tocmai faptul că știa că, în astfel de cazuri, medicul recomandă testarea genetică a embrionilor.

„Ea voia o altă abordare, nu voia să mai facă încă un FIV standard, în timpul căruia nu se schimbă nimic și să obțină același rezultat. Și i-am explicat: testarea genetică nu oferă neapărat șanse în plus de a rămâne însărcinată, dar selectează exact acel embrion care are cele mai mari șanse de implantare”, își amintește specialistul.

La 42 de ani, șansele de a obține o sarcină cu ovocite proprii erau estimate la 10-15%. Cătălina a hotărât totuși să mai încerce o dată. Știa că, dacă testele genetice ar fi ieșit prost, următorul pas ar fi fost donarea de ovocite.

De la primele bătăi de inimă la primul scâncet

Dr. Albu a urmărit îndeaproape evoluția sarcinii în primul trimestru, pentru a se asigura că lucrurile merg bine. Sarcina a decurs fără probleme, iar astăzi Cătălina își ține în brațe fetița mult așteptată.

„Toată experiența avută cu dr. Dragoș Albu a fost o mângâiere, a fost impecabil tot - și comunicarea, și felul dumnealui de-a fi. Îi pasă, efectiv, de fiecare pacient în parte, încearcă să înțeleagă problema și încearcă să vadă cum să ajute. Nu am decât cuvinte de laudă și mulțumire pentru tot ce s-a întâmplat!”, își încheie ea povestea.

Și pentru medic, fiecare astfel de caz rămâne special.

„Fiecare reușită reprezintă o mândrie, indiferent de gradul de dificultate al cazului. Cătălina a avut noroc, se putea întâmpla ca toți cei 3 embrioni să fie anormali genetic și să nu avem cu ce să facem transferul. Tocmai de aceea, acest lucru nu poate decât să fie o mare fericire și pentru noi, echipa medicală ce i-a fost alături în acest proces”, concluzionează medicul.

De ce contează atât de mult echipa și tehnologia

Anomaliile genetice embrionare reprezintă aproximativ 80% din cauzele de eșec ale procedurilor FIV. Pe lângă acestea, mai contează mediul uterin, microclimatul hormonal și microbiomul uterin.

Succesul nu depinde doar de pacient, ci și de experiența echipei medicale și de calitatea laboratorului.

„Embriologul care lucrează cu mine acum a lucrat 10 ani la cea mai mare clinică din Irlanda. Este româncă. Pe lângă ea, sunt embriologi din străinătate, care au lucrat la clinici mari din Londra, Australia, SUA cu care colaborez și vin periodic aici - la 1-2 luni. Sunt oameni foarte bine pregătiți care vin și lucrează aici, discut cu ei permanent. Sunt colegii mei, la fel ca cei pe care îi văd zi de zi”, spune dr. Albu.

„Pentru noi e o procedură de rutină, în fiecare lună sunt cel puțin 4-5 cazuri care se testează genetic. Au început să vină și paciente care își transferă embrionii din alte clinici la noi. Adică au făcut un FIV în altă parte, n-au obținut sarcina, dar mai au embrioni acolo și au auzit că pot veni aici să-i testeze genetic”, adaugă medicul.

Prezent și viitor: ce aduce nou cercetarea

Costurile acestor proceduri sunt ridicate și pot fi o piedică pentru multe cupluri tinere. De aceea, dr. Albu subliniază nevoia de susținere la nivel de politici publice, în special în țări cu natalitate scăzută, cum este România.

„În momentul în care scade susținerea financiară, scade și adresabilitatea. Lucrul acesta s-a întâmplat și în alte țări - Germania, Finlanda”, completează dr. Albu.

Între timp, cercetarea avansează. La ultimul Congres al Societății Americane de Medicină Reproductivă, la care dr. Albu este membru de 10 ani, a fost prezentată o metodă de testare genetică a embrionului pentru toate genele și cromozomii cunoscuți, cu raportul livrat printr-o aplicație mobilă. Procedura nu este încă aplicată în practică, dar, spune medicul, ziua în care va deveni accesibilă nu este departe.