Picior salvat de la amputație la 82 de ani. Cum a reușit echipa MedLife AngioLife să redea circulația printr-o procedură de revascularizare minim invazivă
Boala arterială periferică este una dintre cele mai tăcute și mai periculoase afecțiuni cardiovasculare. Vasele de sânge se îngustează lent, ani la rând, până când circulația devine insuficientă, apar răni care nu se vindecă, iar riscul de amputație crește. A fost și cazul unei paciente de 82 de ani, care ajunsese în ultimul stadiu al bolii și avea recomandări de amputație de la mai mulți specialiști.
La MedLife AngioLife, echipa coordonată de dr. Cristian Traian Păiuș, medic specialist chirurgie vasculară, a reușit însă să îi redea circulația printr-o intervenție endovasculară complexă, salvându-i membrul.
Cum a ajuns pacienta în ultimul stadiu al bolii
Boala arterială periferică afectează aproximativ 10-15% din populație, mai ales la vârste înaintate. Factorii de risc sunt bine cunoscuți: fumatul, diabetul, hipertensiunea, dislipidemiile și predispoziția genetică. Evoluează lent și, de multe ori, fără simptome.
„Boala arterială periferică nu doare, rămâne asimptomatică foarte mult timp și, când începe să dea semne, este de obicei destul de târziu”, explică dr. Păiuș.
Pacienta de 82 de ani avea o boală veche, neinvestigată și agravată progresiv. Când a ajuns la consultație, piciorul era rece, decolorat, dureros, iar rănile nu se mai vindecau. Apăruseră deja necroze, iar recomandările primite anterior erau toate în aceeași direcție: amputația.
„Era la limită. Avea indicații de la mai mulți medici pentru amputație și nu pentru că ar fi greșit. Unele proceduri de revascularizare au șanse reduse de succes, dar aceste tehnici sunt o șansă în plus pentru pacient. Altfel, riscul de a pierde piciorul este de 100%”, spune medicul.
Intervenția endovasculară care i-a salvat piciorul
Pentru pacienții vârstnici, chirurgia clasică devine dificilă din cauza riscurilor ridicate. De aceea, tehnicile endovasculare minim invazive sunt adesea soluția optimă. La MedLife AngioLife, intervențiile sunt realizate de echipe mixte, chirurg vascular și radiolog intervenționist, specializate inclusiv în tehnici pe vase foarte mici, greu accesibile.
Procedura se efectuează printr-o simplă înțepătură arterială, prin care sunt introduse ghiduri fine și baloane concepute să deschidă vasele blocate. Totul se desfășoară sub anestezie locală, cu pacientul conștient.
Intervenția pentru această pacientă a durat aproximativ o oră și jumătate. A presupus deschiderea unor artere afectate de ani de evoluție a bolii, cu o rată de risc semnificativă, dar cu un beneficiu major: salvarea membrului.
„Riscurile există, cel mai important fiind cel de sângerare. Dar alternativa era amputația, cu impact uriaș asupra autonomiei pacientului, familiei și întregii societăți”, explică dr. Păiuș.
Recuperarea: efectele, vizibile chiar din primele zile
În cazurile reușite, rezultatele sunt rapide. Piciorul, până atunci rece și albastru, se încălzește, capătă culoare, iar rănile încep treptat să se vindece. Vindecarea completă poate dura una-două luni, în funcție de severitatea leziunilor.
Pacienta de 82 de ani și-a recăpătat mobilitatea și a scăpat de durerile care îi afectau drastic calitatea vieții.
„Orice om se bucură atunci când scapă de durere și poate duce o viață normală. Aceste boli nu le mai permit oamenilor să meargă”, spune medicul.
Pentru monitorizare corectă, pacienții revascularizați necesită controale regulate: la o lună, apoi la trei luni, la șase luni și, ulterior, anual.
Boala nu dispare, dar poate fi ținută sub control
Revascularizarea repară zona afectată, însă nu vindecă boala cronică. Leziuni noi pot apărea în alte segmente arteriale. De aceea, evaluarea atentă este esențială, la fel și selecția pacienților potriviți. Insuficiența renală severă sau alergiile la substanța de contrast pot reprezenta contraindicații.
Vârsta, în schimb, nu este un criteriu de excludere. Dimpotrivă, pacienții vârstnici beneficiază cel mai mult de aceste proceduri, deoarece chirurgia clasică este adesea imposibilă.
Importanța prevenției și a screeningului
Pentru că simptomele apar târziu, screeningul este esențial, mai ales pentru persoanele cu risc cardiovascular sau cu istoric familial de arterită, amputatii, accidente vasculare sau infarct.
„Toți pacienții cu antecedente familiale ar trebui să se investigheze, mai ales după vârsta de 50 de ani”, subliniază dr. Cristian Păiuș.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Cancer de sân în stadiu incipient operat fără chimioterapie înainte
Petruţa Bălănoiu, o femeie de 55 de ani din Prahova s-a născut a doua oară în 2024, după ce boala gravă pe care a descoperit-o întâmplător, un cancer mamar în primul stadiu, a intrat în remisie. Chiar dacă ştie că lupta nu s-a terminat şi că în următorii patru ani va trebuie să ia tratament hormonal...
De la 10-15% șanse de reușită la FIV, la nașterea unui bebeluș sănătos la 42 de ani. Cum a schimbat testarea genetică a embrionilor viața a doi părinți
Cătălina avea 35 de ani când a decis că este momentul să devină mamă. Era căsătorită, avea o situație profesională și financiară stabilă și, timp de doi ani, a încercat să obțină o sarcină pe cale naturală. Când a văzut că timpul trece și lucrurile nu se întâmplă, a hotărât împreună cu soțul ei să a...
De la cancer în stadiul 4 la ani fără evoluția bolii. Tratamentele genetice schimbă prognosticul pacienților. Dr. Irina Stancu, MedLife: „Rezultatele terapiilor genetice sunt spectaculoase!“
Progresele majore din oncologia modernă au transformat radical șansele de supraviețuire ale pacienților diagnosticați cu forme avansate de cancer. Datorită testărilor genetice și terapiilor țintite, pacienți aflați altădată în stadii critice trăiesc astăzi ani la rând fără semne de evoluție a bolii....