Pacient vindecat după cancer de vezică urinară, operat robotic la MedLife Humanitas Cluj. Dr. Vlad Schitcu: „Nu ne dorim ca rezultatul intervenției să fie unul în care pacientul iese bine doar la poză”

Un diagnostic de cancer de vezică urinară, mai ales atunci când boala ajunge într-un stadiu local avansat, poate suna ca o sentință. În realitate, chirurgia urologică a evoluat atât de mult încât, în multe cazuri, medicii pot obține nu doar control oncologic, ci și o calitate a vieții apropiată de normal, inclusiv prin reconstrucția vezicii urinare. Este și cazul lui Petrică Ciobotaru, un bărbat de 65 de ani din Galați, care astăzi spune că este bine, fără dureri și cu viața reluată aproape complet, după o operație robotică de mare complexitate realizată la Spitalul MedLife Humanitas din Cluj-Napoca, de echipa coordonată de dr. Vlad Schitcu, medic primar urolog.

Un control făcut la timp a schimbat planul

După finalizarea tratamentului, pacientul a plecat în Australia, la fiica lui, cu planul de a rămâne acolo șase luni. După patru luni însă, a venit momentul unui CT și PET-CT de monitorizare. Rezultatele au arătat că situația nu era rezolvată. Cum în Australia ar fi urmat o perioadă mare de așteptare până la o consultație urologică, iar acest lucru ar fi depășit perioada vizei, pacientul și fiica lui au decis să revină în România și să caute o evaluare urologică într-un centru mare.

Așa a ajuns la dr. Vlad - Horia Schitcu, la Spitalul MedLife Humanitas din Cluj-Napoca.

Cele trei opțiuni după excizia vezicii urinare

După îndepărtarea vezicii, există trei modalități prin care urina poate fi eliminată în continuare.

Prima opțiune este ureterostomia cutanată, în care ureterele sunt aduse la piele, iar pacientul poartă două pungi colectoare.

A doua opțiune este derivația Bricker, care presupune folosirea unei porțiuni de intestin pentru un rezervor conectat la peretele abdominal, cu colectare într-o pungă externă.

A treia variantă este cea mai complexă: reconstrucția unei „neovezici” din intestin subțire, conectată ulterior la uretră. „Practic, după această ultimă intervenție, pacientul nu are imaginea corporală afectată, nu trebuie să poarte pungi pe abdomen, iar calitatea vieții lui este foarte bună“, subliniază medicul.

Pentru că pacientul era activ, fără alte probleme majore și urmărit medical în mod constant, echipa a ales varianta cu cele mai bune perspective atât oncologic, cât și funcțional: cistectomie radicală cu reconstrucție de vezică (neovezică ileală), realizată integral robotic cu da Vinci.

De ce robotic complet și nu o intervenție „hibridă”

În unele centre, reconstrucția neovezicii se face parțial în afara abdomenului, în cadrul unor intervenții hibride. În acest caz, echipa a realizat intervenția complet robotic.

„Robotul ne-a adus mai multe avantaje. Practic, am putut să reconstruim vezica în interior, exact în pelvis, astfel că nu am mai avut surprize ca în cazul în care se reconstruiește în afara abdomenului și este poziționată ulterior în pelvis că, de exemplu, anumite elemente anatomice din pelvis nu permit poziționarea corespunzătoare“, explică medicul.

În plus, robotul ajută la protejarea structurilor fine și a funcțiilor importante. „Bandeletele neurovasculare pot fi mult mai bine prezervate cu ajutorul robotului… Nu ne dorim ca rezultatul intervenției să fie unul în care pacientul iese bine doar la poză, în timp ce nu are continență, control al urinatului, activitatea sexuală îi este afectată și așa mai departe“, subliniază dr. Schitcu.

Recuperare, adaptare și viață reluată

La aproape cinci luni de la operație, pacientul spune că se simte bine, se plimbă, călătorește cu mașina și își urmează controalele recomandate. După intervenție, a stat internat două săptămâni, apoi a rămas încă două săptămâni în Cluj-Napoca, pentru monitorizare atentă.

„E bine ca pacienții să știe că ulterior operației, în cele mai multe cazuri ei vor fi fără un tub de dren, fără o sondă doar la trei-patru săptămâni post-chirurgical, în cazul unei evoluții fără niciun fel de incident“, explică dr. Schitcu.

Medicul vorbește și despre un aspect important, pe care pacienții trebuie să îl știe dinainte: uneori poate rămâne necesar un absorbant de siguranță. „Aproximativ 60% din pacienți recuperează la trei luni controlul urinii… Cu acest absorbant de siguranță… pacientul este considerat continent“, precizează urologul, explicând inclusiv de ce controlul poate fi influențat de faptul că o parte din sfincter este îndepărtată odată cu prostata.

Pentru Petrică Ciobotaru, bilanțul este unul clar. „Finalul a fost fericit. Le mulțumesc din suflet doctorului Schitcu Vlad și echipei sale că mi-au dat șansa de a continua viața normală. Aș vrea ca toți pacienții să aibă parte de așa ceva“, spune pacientul.