Dispnee: cauze, simptome, tratament

Senzația de lipsă de aer, sau respirație îngreunată (dispnee) este foarte greu de suportat, pentru că cel mai adesea este însoțită de atacuri de panică. Dispneea se tratează acționând asupra cauzei, adică ameliorând simptomele.
- Dispneea: cum se manifestă, de ce apare și cum se tratează
Ce este dispneea
Dispneea înseamnă lipsă de aer. Este un simptom, nu o boală, care definește respirația dificilă, greoaie sau dimpotrivă, prea rapidă. Dispneea poate fi un simptom al unei afecțiuni importante. De aceea, dacă dispneea nu se instalează după un efort fizic susținut este bine să mergeți la un consult medical, pentru a identifica adevărata cauză.
Fumatul este una dintre cauzele importante ale dispneei la adulți. Aceasta poate fi declanșată și de alte afecțiuni precum:
- anxietate;
- atac de panică;
- obezitate;
- astm bronșic;
- pneumonie;
- bronșită;
- insuficiență cardiacă;
- atac de cord.
Foarte important!
- Atunci când respirația se realizează cu dificultate poate apărea pierderea cunoștinței, sau respirația se poate opri de tot. Într-un asemenea caz, este recomandat să se apeleze la serviciul de urgență 112.
- De asemenea, dacă un copil are probleme cu respirația, trebuie solicitată asistența medicală rapidă.
- Dacă persoana cu dispnee nu mai respiră, trebuie verificate căile aeriene (gura), pentru că acestea pot fi obstrucționate (blocate). Există cazuri în care trebuie să se apeleze la resuscitarea cardiopulmonară (masaj cardiac).
De ce apare dispneea

Există mai multe cauze ale dispneei. Exercițiile fizice foarte intense, temperaturile extreme, obezitatea și altitudinea înaltă pot determina o persoană sănătoasă să respire cu dificultate. În cazul efortului fizic de exemplu, dispneea ar trebui să dispară după ce acesta încetează. De cele mai multe ori respirația greoaie este un simptom al unei probleme medicale, sau al unei situații deosebite:
- sarcină: poate apărea mai ales în ultimul trimestru. În acest caz este vorba despre un simptom normal.
- cauze bronhopulmonare: astm, bronșită cronică, edem pulmonar, embolie pulmonară, infecție pulmonară, scolioză.
- cauze neurologice: boli ale sistemului nervos.
- cauze otorinolaringologice: laringită acută (mai ales în cazul copiilor), sau tumori ale laringelui la adulți.
- cauze cardiace: infarct miocardic, hipotensiune arterială, insuficiență cardiacă.
- reacții alergice severe: anafilaxia.
- pneumotorax;
- anemie;
- anxietate.
Dispneea se poate manifesta și în prezența unor factori externi precum:
- inhalare de substanțe chimice;
- fum;
- praf;
- diverși alergeni (mai ales polen și mucegai).
Cum se manifestă dispneea

Fiecare pacient resimte în felul lui dificultatea de a respira. Felul în care este explicat acest simptom este asemănător: „nu am aer”, sau „nu pot respira”. Dispneea se manifestă prin:
- respirația mai scurtă;
- respirația șuierătoare;
- dificultatea de a inspira profund;
- senzația de constricție toracică;
- senzația de sufocare (edem pulmonar).
Tipuri de dispnee
Dispneea poate fi însoțită de tuse (în cazurile mai grave). În cele mai severe cazuri, tusea poate deveni productivă. Dacă dispneea se manifestă în timpul nopții, trezind din somn pacientul, poate fi vorba despre dispneea paroxistică nocturnă, iar afecțiunea poate avea legătură cu o afecțiune cardiacă gravă. Cele mai importante tipuri de dispnee sunt:
Dispnee cronică
Dispneea cronică este dificultatea respiratorie care durează mai mult de o lună de zile. Semnele vitale ale pacienților cu dispnee cronică există, dar valorile nu sunt normale.
Dispnee subacută
Dispneea subacută se dezvoltă în interval de ore - zile. Și în cazul acesteia trebuie apelat la medic pentru a ameliora simptomele și a trata cauza.
Dispnee acută
Dispneea acută se dezvoltă în intervale de minute - ore. Poate fi însoțită de atacuri de panică, tocmai pentru că are o dezvoltare rapidă.
Există și alte tipuri de dispnee:
- ortopneea: dificultatea de a respira în poziție culcată. Se ameliorează în șezut.
- trepopneea: se poate manifesta în cazuri de pleurezie.
- platipneea: înseamnă instalarea dificultăților respiratorii în poziție ortostatică.
- tahipneea: este respirația rapidă și superficială.
- dispneea inspiratorie: în cazul în care apar obstrucții ale căilor aeriene superioare.
- dispnee expiratorie: expulzarea aerului devine dificilă.
Dispneea la copii
Dispneea afectează și copiii.
Cauzele dispneei la copii
- infecții respiratorii acute;
- astm;
- bronșită;
- aspirarea unui corp străin (obstrucționarea căilor respiratorii);
- anemie;
- afecțiuni cardiovasculare;
- patologii ale sistemului digestiv;
- reacții alergice;
- emoții puternice;
- obezitate.
Cum se depistează dispneea la copii
Dispneea la copii se poate identifica numărând respirațiile pe minut.
- bebeluși de până la un an: 60 de respirații pe minut;
- bebeluși de la 6 luni la 1 an: 50 de respirații pe minut;
- copii cu vârsta între 1 an - 5 ani: 40 de respirații pe minut;
- copii cu vârsta de la 5 ani la 10 ani: 25 de respirații pe minut;
- copiii cu vârsta între 10-14 ani: 20 de respirații pe minut.
Simptomele dispneei la copii
În cazul dispneei la copii, simptomele sunt:
- senzația de constricție a toracelui;
- senzația de sufocare;
- paliditatea;
- frecvența bătăilor inimii;
- pierderea poftei de mancare;
- oboseala;
- apatia;
- tusea;
- pierderea în greutate;
- dificultatea de a vorbi sau de a înghiți.
Aceste simptome se pot resimți separat sau cumulativ.
Dispneea la femeile însărcinate
Dispneea este o problemă care apare frecvent la femeile însărcinate, mai ales în ultimul trimestru de sarcină, ca urmare a modificărilor firești care apar în această perioadă. Dispneea se poate instala ca urmare a creșterii nivelului progesteronului, sau ca urmare a măririi uterului, care exercită o presiune asupra diafragmului (cu rol în respirație).
În cazul femeilor însărcinate, dificultatea respirației poate fi și un simptom al anemiei. Cu atât mai mult este indicat ca gravida să meargă la medicul pneumolog dacă știe că suferă de astm.
Dispneea de efort

Dispneea care apare în timpul efortului fizic este un simptom obișnuit și inofensiv, pentru că dispare la scurt timp de la stoparea efortului.
Dispneea de efort se manifestă prin:
- apăsare toracică;
- gâfâit;
- respirație îngreunată;
- anxietate;
- atac de panică.
Dispneea de efort nu reprezintă un motiv de panică decât dacă simptomele se instalează fără un motiv, sau dacă acestea sunt intense.
Analize și investigații pentru diagnostic
Pentru a stabili un diagnostic, medicul specialist va face anamneza, adică va întreba pacientul care sunt simptomele. Pentru a stabili un diagnostic corect, pe medic îl ajută să cunoască informații despre istoricul medical al pacientului și al familiei sale. Este important să știe dacă pacientul fumează, dacă există în familie cazuri de boli pulmonare sau cardiace, dacă există în familie cazuri de hipertensiune arterială, sau cardiopatie ischemică.
După anamneză, medicul va recomanda o serie de investigații, pentru a confirma diagnosticul și pentru a începe tratamentul. Aceste investigații sunt necesare pentru a evalua severitatea simptomelor și pentru a stabili diagnosticul.
Analize de sânge
Analizele de sânge, de exemplu hemoleucograma, sunt necesare pentru a evalua o posibilă anemie, sau o infecție care nu a fost detectată.
Electrocardiograma
Electrocardiograma (ECG) este necesară pentru ca medicul să evalueze o eventuală ischemie miocardică.
Radiografie pulmonară
Radiografia pulmonară este o investigație recomandată tuturor pacienților care acuză simptomul de dispnee. Această investigație este foarte frecventă pentru că permite vizualizarea inimii, plămânilor, căilor respiratorii, identificarea lichidului la plămâni.
Pulsoximetrie
Pulsoximetria ajută la determinarea severității dispneei. Medicul poate măsura saturația în oxigen din sânge cu ajutorul unui senzor la nivelul degetului.
Dispneea poate necesita investigații suplimentare precum CT toracic (imagistică medicală), spirometrie, ecocardiografie, bronhoscopie.
Tratamentul recomandat pentru dispnee
Medicul specialist este cel care stabilește tratamentul în cazul dispneei, în funcție de cauza care stă la baza afecțiunii.
- Dacă dispneea a apărut în urma efortului fizic, simptomele pot dispărea de la sine.
- Dacă astmul este afecțiunea care stă la baza dispneei, atunci medicul poate recomanda medicamente din seria antiinflamatoarelor și bronhodilatatoarelor.
- Dacă la baza dispneei este o infecție bacteriană la nivelul plămânilor, medicul trebuie să prescrie antibiotice.
- Dacă dispneea este cauzată de insuficiență cardiacă/aritmie cardiacă atunci pacientul are nevoie de un tratament cardiac.
- Dacă dispneea este cauzată de obezitate, medicul poate recomanda o dieta alimentară însoțită de un program de exerciții fizice.
- Dacă dispneea este cauzată de diverse alergii, medicul poate recomanda antialergice, în funcție de tipul de alergie.
Ca regulă generală, dispneea se poate trata, este esențial să se țină seama de recomandările medicale. Dacă starea de sănătate se înrăutățește brusc, trebuie apelat serviciul de urgență.
Cum se previne dispneea

Dispneea poate fi prevenită, dar numai dacă factorul care declanșează simptomul este cunoscut. Există o serie de măsuri care ar putea preveni instalarea simptomului:
- renunțarea la fumat;
- protejarea împotriva fumatului pasiv;
- evitarea factorilor poluanți;
- evitarea temperaturilor extreme (prea mari sau prea mici);
- exerciții fizice regulate;
- menținerea greutății normale;
- adoptarea unei diete echilibrate și sănătoase.
Important de reținut!
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. De asemenea, tratamentul medicamentos este prezentat cu caracter strict informativ. Tratamentele medicamentoase pot fi urmate numai la recomandarea unui medic specialist. Manifestările unor probleme medicale diferă de la pacient la pacient. Nu ezita să mergeți la medicul de familie sau la medicul specialist pentru consult și tratament ori de câte ori aveți o problemă de sănătate.
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie

Spondilolistezis lombar: Cauze, simptome, tratament
Durere persistenta in zona lombara, in special cand mergi sau stai in picioare? Daca da, afla care este afectiunea care o provoaca si vezi daca nu cumva suferi de spondilolistezis. Descopera ce este acesta, care sunt simptomele si cauzele de aparitie ale bolii plus metodele de tratament din rand...

Cistoscopia (uretrocistoscopia): Procedura si beneficii
Va confruntati cu probleme ale aparatului urinar - vezica urinara sau uretra? In cele ce urmeaza va prezentam in ce consta cistoscopia (uretrocistoscopia) si care sunt beneficiile urmarii acestei proceduri medicale. Ce este cistoscopia? De ce este necesara cistoscopia Care sunt riscuri...

Răceala la rinichi: ce este și ce trebuie să știi despre ea
Rinichii și plămânii sunt organe interne deosebit de importante care se află poziționate la nivelul spatelui. Rinichii și plămânii elimină acizii care ajung în organism din alimentație, respirație, poluare, sau în urma metabolismului.Ce este răceala la rinichi și ce trebuie să știi ...