Publicat la: 
13/03/2013

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se utilizeze patru clase de antibiotice - fluorochinolonele, cefalosporinele de generaţia 3 şi 4, macrolidele şi glicopeptidele - care au un risc mare dacă sunt folosite şi la om şi animale, a declarat miercuri, pentru Agerpres, conf. dr. Gabriel Popescu de la Institutul "Matei Balş". El a precizat că riscul apare în contextul în care se utilizează preventiv antibiotice în perioada de creştere a animalelor.

Conf. dr. Gabriel Popescu a adăugat că legislaţia europeană în domeniu prevede că nu trebuie utilizate în creşterea animalelor aceleaşi clase de antibiotice folosite la om.

Reziduurile de antibiotice care se transmit prin carnea consumată acumulate pot determina selectarea de germeni rezistenţi, a explicat medicul.

Antibioticele sunt medicamente care pot să ajute la vindecarea infecţiilor, introducerea lor în practica medicală fiind principalul progres al secolului al XX-lea, datorită lor speranţa medie de viaţă crescând cu mai mult de 30 de ani.

Există mai bine de 15 clase de antibiotice care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea antibacteriană. Din cauza unei utilizări excesive şi uneori eronate, în ultimii ani s-a constatat răspândirea accelerată a bacteriilor rezistente la antibiotice, potrivit specialiştilor.

Tratamentul cu un antibiotic inactiv nu facilitează vindecarea infecţiei, în schimb poate genera efecte adverse, selectează bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman şi facilitează apariţia de infecţii cu astfel de germeni.

Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită o durată mai mare a îngrijirilor medicale - în special a spitalizării -, utilizarea de antibiotice de rezervă, mai toxice şi mai costisitoare, şi pot determina o rată sporită a letalităţii prin respectiva infecţie, punctează specialiştii.

Ca urmare, ei subliniază importanţa prescrierii raţionale şi eficiente a antibioticelor şi a administrării lor conform prescripţiei.

Un alt studiu, publicat în martie 2012 în revista medicală "The Lancet", plasa România pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă, situaţie neschimbată încă din 2010, se arată în comunicatul de presă.

Articole similare

Eficacitatea antibioticelor poate fi modificata prin combinarea acestora cu alte antibiotice, alte medicamente sau chiar cu aditivi alimentari. In functie de tipul de bacterii, unele combinatii impiedica eficacitatea antibioticelor la potentialul lor maxim, in timp ce altele devin o solutie pentru rezistenta la antibiotice, conform unui studiu...
Antibioticele, invinse de bacterii / Foto: PhotoXpress In spitalele din Marea Britanie a fost descoperita o noua enzima, care face ca anumite bacterii sa devina rezistente la aproape toate tipurile de antibiotice. De fapt, "doar doua o pot combate, iar unul dintre ele nu este prea eficient", avertizeaza microbiologul Timothy Walsh, de la...
Bacteriile devin din ce in ce mai rezistente la antibioticele comune. Adesea, aceasta rezistenta este mediata de gene de rezistenta, care pot sa sara, pur si simplu, de la o populatie bacteriana la alta. Se presupune ca genele de rezistenta se raspandesc, in primul rand, atunci cand sunt utilizate antibioticele, o idee sustinuta de teoria lui...
Rezistenta la antibiotice reprezinta o amenintare globala "catastrofica" la fel de serioasa precum terorismul sau incalzirea climatica globala, a declarat luni principalul consilier al guvernului britanic in materie de sanatata, Dr. Sally Davies, scrie AFP. Davies a subliniat ca fenomenul este o "bomba cu efect intarziat", intrucat operatii...
Un nou tip de antibiotic, numit "Teixobactin", eficient inclusiv contra unor bacterii care au dezvoltat rezistenta la alte tratamente, a fost realizat de un colectiv de cercetatori din Germania si SUA, coordonat de profesorul Kim Lewis, de la Universitatea Northeastern din Boston. Studiul a fost publicat in revista Nature, transmite Agerpres....