Publicat la: 
13/03/2013

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se utilizeze patru clase de antibiotice - fluorochinolonele, cefalosporinele de generaţia 3 şi 4, macrolidele şi glicopeptidele - care au un risc mare dacă sunt folosite şi la om şi animale, a declarat miercuri, pentru Agerpres, conf. dr. Gabriel Popescu de la Institutul "Matei Balş". El a precizat că riscul apare în contextul în care se utilizează preventiv antibiotice în perioada de creştere a animalelor.

Conf. dr. Gabriel Popescu a adăugat că legislaţia europeană în domeniu prevede că nu trebuie utilizate în creşterea animalelor aceleaşi clase de antibiotice folosite la om.

Reziduurile de antibiotice care se transmit prin carnea consumată acumulate pot determina selectarea de germeni rezistenţi, a explicat medicul.

Antibioticele sunt medicamente care pot să ajute la vindecarea infecţiilor, introducerea lor în practica medicală fiind principalul progres al secolului al XX-lea, datorită lor speranţa medie de viaţă crescând cu mai mult de 30 de ani.

Există mai bine de 15 clase de antibiotice care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea antibacteriană. Din cauza unei utilizări excesive şi uneori eronate, în ultimii ani s-a constatat răspândirea accelerată a bacteriilor rezistente la antibiotice, potrivit specialiştilor.

Tratamentul cu un antibiotic inactiv nu facilitează vindecarea infecţiei, în schimb poate genera efecte adverse, selectează bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman şi facilitează apariţia de infecţii cu astfel de germeni.

Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită o durată mai mare a îngrijirilor medicale - în special a spitalizării -, utilizarea de antibiotice de rezervă, mai toxice şi mai costisitoare, şi pot determina o rată sporită a letalităţii prin respectiva infecţie, punctează specialiştii.

Ca urmare, ei subliniază importanţa prescrierii raţionale şi eficiente a antibioticelor şi a administrării lor conform prescripţiei.

Un alt studiu, publicat în martie 2012 în revista medicală "The Lancet", plasa România pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă, situaţie neschimbată încă din 2010, se arată în comunicatul de presă.

Articole similare

Un nou test rapid si usor pentru detectarea infectiilor virale ar putea reduce utilizarea inutila a antibioticelor, dar si internarile in spital, potrivit unui studiu prezentat la ”European Respiratory Society International Congress”, conform eurekalert.org. 50 de minute sunt necesare pentru obtinerea rezultatelor si ar putea contribui la...
Gruparea a patru sau cinci medicamente existente ar putea fi eficienta impotriva bacteriilor care au dezvoltat rezistenta la antibiotice, spun biologii UCLA, care au descoperit deja 8.000 de combinatii eficiente, conform eurekalert.org. In trecut, oamenii de stiinta considerau ca gruparea a mai mult de doua medicamente pentru combaterea...
Conform unui studiu intreprins de Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health din Baltimore, Statele Unite ale Americii, si publicat recent in revista Journal of Obesity, administrarea frecventa a antibioticelor la copii afecteaza controlul greutatii pe durata intregii vieti. Cercetatorii au analizat in cadrul studiului istoricul medical a...
Administrarea de antibiotice copiilor in varsta de pana la doi ani creste riscul de obezitate infantila, iar acesta este inca si mai mare pentru pacientii care au primit doze importante, potrivit unui studiu american."In contextul in care obezitatea rezulta din multiple cauze, reducerea prevalentei sale depinde de identificarea si de...
Deputatii europeni propun o schema pentru servicii de sanatate mai sigure, inclusiv prin combaterea rezistentei tot mai mari la antibiotice, solicitand interzicerea stricta a utilizarii acestora fara prescriptie, in conditiile in care 8 - 12 % din pacientii din spitalele UE sufera efecte adverse, relateaza Mediafax. Deputatii au votat, marti...