Publicat la: 
6/12/2018

stres

Specialistii au descoperit, printr-un nou studiu, publicat in ”Journal of Developmental Origins of Health and Disease”, ca nivelul de stres la care este supusa mama in perioada conceptiei influenteaza modul in care copiii raspund la provocarile vietii, in special in jurul varstei de 11 ani, potrivit eurekalert.org.

Cercetatorii au masurat nivelul de cortizol al femeilor inainte sa ramana insarcinate si in primele opt saptamani de sarcina. Mai apoi, au masurat nivelul de cortizol al copiilor, la cativa ani dupa ce s-au nascut. Scopul oamenilor de stiinta a fost sa gaseasca legaturi intre stresul biologic matern din perioada conceptiei si dezvoltarea stresului fiziologic al copilului.

Folosind probe de urina pentru a masura hormonii reproductivi, cercetatorii au identificat ziua in care copiii au fost conceputi, precum si nivelul de cortizol ale mamei (un biomarker al stresului fiziologic) in primele opt saptamani dupa conceptie.

Doisprezece ani mai tarziu, specialistii au studiat modul in care copiii au reactionat la inceputul unui nou an scolar, eveniment considerat un factor stres natural, si la provocarea de a vorbi in public, un factor de stres experimental frecvent utilizat.

Concentratia mare de cortizol, urmata de conceptie, a fost asociata cu diferite moduri in care copiii au reactionat la provocarile mentionate mai sus, existand diferente intre baieti si fete.

”Fiii mamelor care au avut un nivel ridicat de cortizol in a doua saptamana de sarcina au fost mai stresati cand au vorbit in public, dar aceasta asociere nu a fost observata si la fiice. Dimpotriva, fiicele mamele care au avut un nivel ridicat de cortizol in a cincea saptamana de sarcina au fost emotionate inainte sa inceapa un nou an scolar, dar regula nu s-a aplicat si baietilor”, explica Cindy Barha, principalul autor al studiului.

Cu toate acestea, atat baietii, cat si fetele, au avut un nivel ridicat de cortizol la inceputul unui nou an scolar, comparativ cu copiii care nu au fost conceputi intr-o perioada stresanta. Mecanismele biologice care se afla in spatele acestor conexiuni nu sunt cunoscute, dar oamenii de stiinta sugereaza ca implica genetica, epigenetica, factorii culturali si de mediu.

”Stresul joaca un rol esential atat in capacitatea copiilor de a raspunde provocarilor sociale si academice, cat si in dezvoltarea si sanatatea lor ca adulti”, concluzioneaza Nepomnaschy.

Sursa: www.eurekalert.org

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Psihologie, Psihologie clinica

Psiholog
Negut Laura,Doctor
Doctor
Psiholog
Nedelcu Elena,Medic Specialist
Medic Specialist

Articole similare

Stresul la munca reduce dependenta de fumat / Foto: Reuters Stresul la locul de munca ar putea sa fie de fapt benefic, dintr-un anumit punct de vedere. Un studiu realizat de o echipa de cercetatori germani, publicat in revista Tobacco Induced Diseases si citat de medicineplus.gov, arata ca stresul de la servici diminueaza dependenta de nicotina...
In ultimii ani, nivelul de stres si statutul socio-economic au fost asociati riscului crescut de morbiditate si mortalitate in randul oamenilor, insa abia de curand oamenii de stiinta au reusit sa desluseasca bazele acestor asocieri, scrie sciencedaily.com. Un nou studiu efectuat de cercetatorii de la Facultatea de Medicina din cadrul...
Viata la oras afecteaza structura creierului / Foto: Photoxpress.com Mai mult de jumatate din populatia Globului traieste, in prezent, la oras, astfel incat transformarea spatiului urban intr-unul mediu sanatos a devenit o prioritate politica. Studiile demonstreaza ca faptul de a locui intr-un oras creste riscul de a dezvolta depresie si...
Este foarte posibil ca lista cu lucruri pe care le aveti de facut sa nu includa un aspect foarte important: relaxarea. Gestionarea stresului este cheia unui stil de viata sanatos. Unele dintre sfaturile pentru combaterea stresului va vor ajuta sa va relaxati in mai putin de 15 minute. Faceti meditatie Cateva minute de practica pe zi poate ajuta...
Stresul sau sentimentul de ingrijorare ii face pe oameni mai capabili sa proceseze si sa asimileze vestile rele, demonstreaza cercetatorii printr-un nou studiu publicat in ”The Journal of Neuroscience”. Este cunoscuta tendinta oamenilor de a observa prima data vestile bune, dar se pare ca acest optimism dispare in momentul in care acestia se simt...