Stresul din perioada conceptiei are efecte negative asupra copilului

Specialistii au descoperit, printr-un nou studiu, publicat in ”Journal of Developmental Origins of Health and Disease”, ca nivelul de stres la care este supusa mama in perioada conceptiei influenteaza modul in care copiii raspund la provocarile vietii, in special in jurul varstei de 11 ani, potrivit eurekalert.org.

Cercetatorii au masurat nivelul de cortizol al femeilor inainte sa ramana insarcinate si in primele opt saptamani de sarcina. Mai apoi, au masurat nivelul de cortizol al copiilor, la cativa ani dupa ce s-au nascut. Scopul oamenilor de stiinta a fost sa gaseasca legaturi intre stresul biologic matern din perioada conceptiei si dezvoltarea stresului fiziologic al copilului.

Folosind probe de urina pentru a masura hormonii reproductivi, cercetatorii au identificat ziua in care copiii au fost conceputi, precum si nivelul de cortizol ale mamei (un biomarker al stresului fiziologic) in primele opt saptamani dupa conceptie.

Doisprezece ani mai tarziu, specialistii au studiat modul in care copiii au reactionat la inceputul unui nou an scolar, eveniment considerat un factor stres natural, si la provocarea de a vorbi in public, un factor de stres experimental frecvent utilizat.

Concentratia mare de cortizol, urmata de conceptie, a fost asociata cu diferite moduri in care copiii au reactionat la provocarile mentionate mai sus, existand diferente intre baieti si fete.

”Fiii mamelor care au avut un nivel ridicat de cortizol in a doua saptamana de sarcina au fost mai stresati cand au vorbit in public, dar aceasta asociere nu a fost observata si la fiice. Dimpotriva, fiicele mamele care au avut un nivel ridicat de cortizol in a cincea saptamana de sarcina au fost emotionate inainte sa inceapa un nou an scolar, dar regula nu s-a aplicat si baietilor”, explica Cindy Barha, principalul autor al studiului.

Cu toate acestea, atat baietii, cat si fetele, au avut un nivel ridicat de cortizol la inceputul unui nou an scolar, comparativ cu copiii care nu au fost conceputi intr-o perioada stresanta. Mecanismele biologice care se afla in spatele acestor conexiuni nu sunt cunoscute, dar oamenii de stiinta sugereaza ca implica genetica, epigenetica, factorii culturali si de mediu.

”Stresul joaca un rol esential atat in capacitatea copiilor de a raspunde provocarilor sociale si academice, cat si in dezvoltarea si sanatatea lor ca adulti”, concluzioneaza Nepomnaschy.

Sursa: www.eurekalert.org