Entorsa

Alte denumiri ale afectiunii:

Ruptura de ligamente

O entorsa, cunoscuta, de asemenea, ca o ruptura de ligamente, este o leziune cauzata de ruperea unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii in urma executarii bruste a unei miscari dincolo de limitele fiziologice. Severitatea entorsei variaza de la un traumatism minor, care se vindeca in cateva zile cu repaus, gheata si compresie, la o ruptura majora a unuia sau mai multor ligamente ce necesita interventie chirurgicala pentru a repara ligamentele rupte.

Entorsele pot afecta orice fel de articulatii, dar cele mai frecvente sunt cele ale gleznei si incheieturii mainii.

Diferenta dintre o entorsa si o luxatie este aceea ca o entorsa dauneaza benzilor de tesut care leaga doua oase intre ele, in timp ce o luxatie implica o vatamare a unui muschi sau a unei benzi de tesut care ataseaza un muschi de un os.

Echipa medicala MedLife - ORTOPEDIE PEDIATRICA

Medic Specialist
Mitulescu Stefan, Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Specialist
  •  
  • 1 of 28

Entorsa - Cauze / agent infectios / factori de risc

Cauzele entorsei

Entorsele apar de obicei atunci cand articulatia este fortata dincolo de limitele sale fiziologice.

Exista anumiti factori care cresc riscul de producere a entorselor, cum ar fi oboseala muschilor. 

Entorsele va pot afecta:

  • Glezna - mersul pe jos sau exercitarea pe o suprafata inegala, aterizand incomod dintr-un salt;
  • Genunchiul - Pivotarea in timpul unei activitati atletice;
  • Incheietura - aterizare pe o mana intinsa in timpul unei toamne;
  • Degetele - Vatamarea schiului sau supraestensiunea la jocul cu sporturi de racheta, cum ar fi tenisul.

Copiii au zone de tesut mai moale, numite placi de crestere, aproape de capetele oaselor. Ligamentele din jurul unei articulatii sunt adesea mai puternice decat aceste placi de crestere, astfel incat copiii sunt mai susceptibili sa experimenteze o fractura decat o entorsa.

Factorii de risc pentru entorse

Factorii care contribuie la entorse includ:

  • Conditii de mediu. Suprafetele alunecoase sau neuniforme va pot face mai predispusi la accidentari;
  • Oboseala. Muschii obositi sunt mai putin susceptibili sa ofere un sprijin bun pentru articulatiile tale. Cand esti obosit esti de asemenea mai probabil sa cedezi la fortele care ar putea stresa o articulatie;
  • Utilizarea echipamentului necorespunzator. Echipamentele uzate sau necorespunzatoare iti vor creste riscul pentru o entorsa;
  • Lipsa incalzirii inainte de antrenament. Incalzirea si racirea dupa antrenament sau activitate atletica va ajuta sa preveniti vatamarea. Incalzirea intinde usor muschii si iti creste gama de miscare. O intindere racoritoare ajuta la intarirea muschilor pentru o sustinere mai buna a articulatiilor.

Entorsa - Simptome

Semne si simptome pentru entorsa

In cazul in care intervine o rasucire interna (inversiune) sau externa (eversiune) a labei piciorului fata de glezna, fortele respective duc la intinderea ligamentelor dincolo de lungimea lor obisnuita. Daca forta este prea mare, ligamentele se pot rupe. In cazul in care tesuturile moi ale gleznei sunt supuse unor forte mari, este posibil sa auziti chiar o „trosnitura”, urmata de durere si inflamare (umflarea gleznei).

Entorsele apar cel mai frecvent la nivelul gleznei si al genunchilor si include simptome precum:

  • Umflarea rapida, uneori insotita de modificarea culorii pielii;
  • Durerea.
  • Echimoze;
  • Mișcare limitata in jurul articulatiei;
  • Incapacitatea de a pune greutate pe articulatie sau de a o folosi in mod normal.

Intensitatea durerii depinde de gradul de intindere sau rupere a ligamentului. 

Instabilitatea intervine atunci cand ligamentul a fost rupt in totalitate sau s-a produs o luxatie completa a articulatiei gleznei sau a incheieturii mainii. Intensitatea fortei la care este supusa glezna determina gradul de entorsa a acesteia. 

O entorsa usoara este o entorsa de gradul 1, entorsa medie este de gradul 2, iar cea severa este de gradul 3.

Entorsa - Tratament

Diagnosticul entorsei

Daca suspicionati o entorsa de glezna, consultati un medic ortoped pentru diagnosticul corect. Acesta va poate recomanda sa faceti o radiografie pentru a se asigura ca nu aveti vreo factura la glezna sau la nivelul piciorului. Un os rupt poate genera simptome similare entorsei de glezna cu durere si inflamare.

Examenul medical poate fi dureros. Cel mai probabil, medicul va trebui sa miste glezna in diferite directii pentru a-si da seama care ligament a fost afectat si daca acesta s-a rupt sau nu. In cazul in care a avut loc o rupere totala a ligamentelor, glezna poate deveni instabila dupa trecerea fazei initiale (caracterizata de durere si inflamatie glezna). Daca se intampla acest lucru, este posibil ca aceasta entorsa grava sa duca la afectarea suprafetei articulare a gleznei.

Medicul ortoped poate recomanda efectuarea unui examen RMN daca exista suspiciunea unei leziuni severe a ligamentelor, o deteriorare a suprafetei articulare, desprinderea unui fragment osos, etc.

Tratamentul entorsei

Tratamentul difera in functie de severitate entorsei. Daca este o leziune minora a tesuturilor moi, nu trebuie decat protectie, repaus, gheata, compresie, ridicarea membrului afectat (brat/picior).

! Odihna. Evitati activitatile care provoaca durere, umflare sau disconfort. Dar nu evitati toate activitatile fizice;

! Gheata. Chiar daca cautati ajutor medical, aplicati imediat gheata. Folositi un pachet de gheata sau o baie subtire de gheata si apa timp de 15 pana la 20 de minute de fiecare data si repetati la doua-trei ore in timp ce sunteti treaz pentru primele zile dupa ranire;

! Comprimare. Pentru a ajuta la oprirea umflaturii, comprimati zona cu un bandaj elastic pana cand umflarea se opreste. Nu o infasurati prea mult deoarece puteti impiedica circulatia. Slabiti invelisul daca durerea creste, zona devine amortita sau apare umflarea sub zona invelita;

! Elevati zona ranita peste nivelul inimii, in special noaptea, ceea ce permite gravitatiei sa ajute la reducerea umflaturii.

Dupa primele doua zile, incepeti usor sa folositi zona ranita. Ar trebui sa observati o imbunatatire treptata si progresiva a capacitatii articulatiei de a va sprijini greutatea sau capacitatea de a va deplasa fara durere. Recuperarea de la entorse poate dura zile la luni.

Tratament medicamentos contra entorselor implica utilizarea analgezicelor si unguente antiinflamatoare pentru ameliorarea durerii insotite de tumefiere.

Tratament chirurgical adresat entorselor se impune doar in cazurile grave de entorse si este necesar pentru a repara ligamentele rupte si detasate de os. Medicul poate alege, de asemenea, sa imobilizeze zona articulatiei cu entorsa intr-un aparat gipsat sau in atele. De asemenea , medicul poate recomanda un program de terapie fizica si un set de exercitii fizice de intarire a musculaturii din vecinatatea articulatiei cu entorsa.

Entorsa - Preventie

Prevenirea entorsei

Exercitii de intindere si intarire periodice pentru sport, fitness sau activitate de munca, ca parte a unui program general de conditionare fizica, va pot ajuta la reducerea riscului de entorsa. Incercati sa fiti in forma pentru a practica sportul. Daca aveti o ocupatie solicitanta fizic, conditionarea regulata poate ajuta la prevenirea ranilor.

Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical