medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Ipohondrie

Ipohondrie

Alte denumiri: hipocondrie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre ipohondrie

Ipohondria, denumită și hipocondrie, este definită ca o tulburare de simptome somatice care se manifestă ca o teamă persistentă de îmbolnăvire sau credința că cineva are o boală medicală gravă, nediagnosticată.

Această tulburare de sănătate mintală afectează până la 5% dintre pacienți și înseamnă că o persoană își face griji excesive că este bolnavă, până la punctul în care anxietatea în sine devine debilitantă. Practic, îngrijorarea pentru sănătate devine o boală.

Tulburarea simptomatică somatică este o afecțiune cronică, iar gravitatea ei depinde de vârstă, de tendința unei persoane de a-și face griji și de nivelul de stres cu care se confruntă.

Pacienții experimentează nu numai preocupări somatice supărătoare (dureri și simptome corporale), care sunt inexplicabile din punct de vedere medical, ci și gânduri, sentimente și comportamente anormale. De exemplu, unii pacienții au convingeri persistente cu privire la gravitatea senzațiilor corporale pe care și le imaginează și petrec timp excesiv urmărind un diagnostic al preocupărilor lor fizice. Pentru ei, suferința este reală.

Denumirea de tulburare de anxietate este folosită atunci când simptomele sunt, în primul rând, griji generalizate cu privire la sănătate, iar senzațiile normale ale corpului sunt interpretate ca boală supărătoare sau amenințătoare.

O persoană cu ipohondrie poate petrece luni sau chiar ani îngrijorându-se că este bolnavă, dar poate petrece și perioade lungi între ele fără să se gândească la asta.

Pacienții a căror tulburare este tranzitorie sunt mai puțin susceptibili de a avea probleme psihiatrice sau tulburări de anxietate severă și mai probabil să aibă probleme medicale.

Recuperarea este mai frecventă în rândul persoanelor cu un statut socio-economic mai înalt. Dacă un pacient are depresie sau anxietate, iar acestea răspund bine la tratament, ei au mai multe șanse să aibă un rezultat pozitiv și în tratamentul ipohondriei.

Femeie cu un comportament specific ipohondriei

Cauze

Cauzele exacte nu sunt cunoscute, dar sunt luați în considerare anumiți factori implicați în declanșarea acestei tulburări:

  • O neînțelegere a senzațiilor fizice, legată de o înțelegere greșită a modului în care funcționează corpul;
  • Familia - persoanele care au o rudă apropiată cu ipohondrie au mai multe șanse să o dezvolte ei înșiși;
  • Istoricul personal - persoanele care au avut, în trecut, experiențe nefericite legate de o problemă de sănătate, pot fi mai predispuse să dezvolte o teamă disproporționată de a se îmbolnăvi din nou;
  • Legături cu alte afecțiuni - alte tulburări psihiatrice au fost legate de tulburarea simptomatică somatică. Un procent mare de pacienți cu ipohondrie au fost diagnosticați și cu depresie majoră, tulburare de panică, tulburare obsesiv-compulsivă sau tulburare de anxietate generalizată.

Deoarece majoritatea pacienților tind să se adreseze medicului lor de familie cu privire la condițiile de sănătate de care se tem, mai degrabă decât să consulte un specialist în sănătate mintală, s-ar putea să nu primească niciodată un diagnostic de tulburare de simptome somatice.
 

Factori de risc

Factorii de risc pot include:

Simptome

Aproape toată lumea se îngrijorează cu intermitență de existența unei boli. Persoanele cu ipohondrie trăiesc însă cu teama că au o boală gravă. Simptomele pentru care își fac griji se pot manifesta oriunde în corp. O simplă durere de cap devine dovada unei tumori pe creier. Durerea de stomac este un semn al cancerului pancreatic, în timp ce un mușchi inflamat indică scleroză multiplă. Persoanele cu ipohondrie caută mereu dovezi online sau merg din medic în medic, căutând confirmarea propriilor convingeri.

Tulburarea se manifestă mai mult la femei decât la bărbați și, în general, începe la vârsta adultă mijlocie. La copii, tulburarea se manifestă cu reclamarea de dureri abdominale recurente sau frecvente dureri de cap.

Pacienții cu tulburare de anxietate sau tulburare de simptome somatice petrec mult timp monitorizând senzațiile corpului și făcând vizite la doctorii. Ei petrec timp considerabil căutând informații despre sănătate online, simțindu-se stresați după cercetările online în domeniul sănătății și apoi făcând programări pentru vizitele la medic - un fenomen numit uneori cibercondrie. Ei sunt specializați în autodiagnosticare și solicită frecvent analize medicale, chiar și atunci când medicul lor consideră că astfel de analize sunt inutile. Cu toate acestea, ei nu se liniștesc când medicul lor raportează că nu a găsit nicio problemă medicală și pot fi în mod constant dezamăgiți sau chiar supărați pentru că nu li s-a găsit un diagnostic. 

Care sunt semnele că o persoană suferă de ipohondrie:

  • se verifică în mod repetat pentru semne de boală;
  • îi e teamă că durerea în gât este un semn de cancer, că tusea este semnul sigur de pneumonie;
  • persoana afectată se gândește și vorbește, mai mult decât majoritatea oamenilor, despre boli, senzații și simptome fizice. 
Femeie cu ipohondrie cautand un diagnostic online

Diagnosticare

Pentru a diagnostica o persoană care suferă de ipohondrie, medicul de familie va  trimite către un specialist în sănătatea comportamentală, adică la un psiholog sau un psihiatru.

O teamă persistentă de a avea o boală gravă sau de a dezvolta una este principalul simptom al tulburării de anxietate. Medicul poate diagnostica această tulburare a anxietății de boală, dacă aveți anxietate legată de sănătate timp de șase luni sau mai mult, chiar și după ce testele arată că nu există nicio boală.

Tratament

Medicul curant trebuie să colaboreze cu un profesionist în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, pentru a vă ajuta să gestionați tulburarea.

Obiectivele se concentrează pe îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea simptomelor, iar tratamentele includ:

  • antidepresive, pentru a vă ajuta cu simptomele anxietății și/sau depresiei;
  • terapie cognitiv-comportamentală, pentru a vorbi despre temeri și anxietăți și pentru a învăța modalități sănătoase de a le face față;
  • plan de tratament - persoanele cu ipohondrie pot beneficia și de psihoterapie. Studiile arată că terapia de grup, modificarea comportamentului și terapia cognitivă funcționează deosebit de bine. Persoanele cu ipohondrie au, adesea, și alte afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Tratamentul acestor afecțiuni este important în tratarea simptomelor de ipohondrie; 
  • Terapii medicamentoase - de obicei, medicii nu folosesc medicamente pentru a trata ipohondria. Ei pot prescrie tratament pentru afecțiunile de sănătate mintală asociate. Antidepresivele pot îmbunătăți anxietatea și simptomele fizice ale ipohondriei.

Mai multe tipuri de psihoterapie pot ajuta la gestionarea acestei tulburări:

  • Terapia cognitiv-comportamentală - un tip de terapie prin vorbire, vă poate ajuta să faceți față simptomelor;
  • Terapia de management al stresului comportamental - este un alt tip de psihoterapie care învață managementul stresului și diverse tehnici de relaxare; 
  • Terapii complementare și alternative;
  • Nutriție - persoanele cu ipohondrie, care au și anxietate sau depresie, trebuie să evite consumul de alcool și cofeina.

Complicații

Stresul și anxietatea pot agrava simptomele ipohondriei. Mulți oameni se pot lupta, de asemenea, cu stresul testelor medicale costisitoare și pot dezvolta o dependență de anumite medicamente. Ipohondria este o boală cronică, adică persistă mult în timp. Tratamentul psihiatric precoce și o motivație puternică de schimbare poate crește șansele de a îmbunătăți viața pacientului ipohondru.

Prevenție

Se știe prea puțin despre cum poate fi prevenită o tulburarea de anxietate legată de starea de sănătate. 

Dacă aveți probleme cu anxietate, cereți sfatul unui profesionist, cât mai curând posibil, pentru a împiedica agravarea simptomelor și a nu vă afecta calitatea vieții. Învățați să recunoașteți momentele de stres intensiv și cum vă afectează acest lucru corpul. Practicați în mod regulat tehnici de gestionare a stresului și de relaxare. Respectați planul de tratament pentru a preveni recăderile sau agravarea simptomelor.

Bibliografie

  1. “Hypochondria.” Psychology Today, 2020, www.psychologytoday.com
  2. NHS Choices. Health Anxiety. 2023, www.nhs.uk
  3. “Hypochondriasis.” Mount Sinai Health System, 2018, www.mountsinai.org
     

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.