medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Intoleranța la gluten

Intoleranța la gluten

Alte denumiri: Sensibilitatea la gluten non-celiacă

Descoperă informații utile despre intoleranța la gluten: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre intoleranța la gluten

Intoleranța la gluten (denumită și sensibilitate la gluten non-celiacă) desemnează un grup de simptome digestive, cum ar fi balonare, durere abdominală sau diaree, ce apar după consumul de gluten.

Intoleranța la gluten este o afecțiune digestivă, în care mucoasa interioară a intestinului subțire este afectată de reacția alergică a organismului la alimentele care conțin gluten. Practic, sistemul imunitar atacă glutenul, pe care îl consideră un invadator, prin inflamarea țesuturilor din interiorul și exteriorul tractului digestiv.

Glutenul este o proteină prezentă în grâu, dar și în alte cereale, precum secara, orzul și ovăzul. De asemenea, exista multiple alimente ce conțin gluten „ascuns”, fie sub formă de aditivi alimentari, fie contaminate în fabrici unde s-au procesat astfel de cereale.

Intoleranța la gluten nu trebuie confundată cu boala celiacă, deși glutenul este factorul declanșator pentru ambele afecțiuni, iar simptomele sunt similare. Diferența constă în modul de răspuns al sistemului imunitar la contactul cu această proteină. Astfel, în cazul bolii celiace, prezența proteinei din cereale determină sistemul imunitar să-și atace propriile țesuturi, în speță vilozitățile de la nivelul mucoasei din intestinul subțire. Când vorbim despre intoleranța la gluten, sistemul imunitar atacă glutenul și determină inflamarea țesuturilor din interiorul și exteriorul tractului digestiv.

femeie care refuza sa manance paine datorita intolerantei la gluten

Cauze

Cauza declanșării intoleranței la gluten nu este înțeleasă pe deplin. Pare să fie vorba despre o permeabilitate intestinală ridicată sau de o sensibilitate la componentele non-celiace din grâu. Eliminarea glutenului din alimentația pacienților cu intoleranță face ca simptomele să dispară.

Boala celiacă, pe de altă parte, reprezintă o afecțiune sistemică autoimună, declanșată de ingestia de gluten, care apare la anumite persoane cu predispoziție genetică. Afecțiunea este declanșată de interacțiunea factorilor de mediu (ingestia de gluten), cu factorii genetici și imunologici. Aceasta duce, în timp, la apariția unor leziuni intestinale și la o absorbție deficitară de nutrienți (malabsorbție).

Pacienții cu boala celiacă au avut mai frecvent infecții gastrointestinale în perioada copilăriei, iar acestea pot reprezenta un alt factor de risc în apariția afecțiunii. Alți factori implicați sunt medicamentele, precum antibioticele și inhibitorii de pompă de protoni (medicamente pentru scăderea acidității gastrice).

Factori de risc

Factorii de risc în apariția intoleranței la gluten sunt:

  • expunerea la gluten;
  • componente ale grâului, altele decât glutenul (posibil responsabile de simptome):
    • FODMAP-urile (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili): carbohidrați, pe care unii oameni nu îi pot digera corespunzător;
    • inhibitori de amilază/ tripsină (ATI): anumite studii au arătat că determină inflamația intestinală.

Simptome

Pacienții cu intoleranță la gluten pot avea semne și simptome variate, ce apar la diferență de câteva ore sau chiar zile de momentul ingestiei alimentelor ce conțin gluten. Printre acestea se numără:

boluri cu cereale si leguminoase fara gluten

Diagnosticare

Sensibilitatea non-celiacă la gluten este frecvent autodiagnosticată de pacienți. Aceștia observă o ameliorare semnificativă sau chiar dispariția simptomelor la eliminarea glutenului din alimentație.

În cazul bolii celiace, diagnosticul este pus de medicul specialist gastroenterolog sau de internist, după o anamneză amănunțită, un examen clinic complet și analize de laborator sau teste genetice de identificare. Diagnosticul este confirmat de o biopsie a intestinului subțire.

Simptomele clinice ale intoleranței la gluten și ale bolii celiace se suprapun de multe ori, ceea ce face dificilă diferențierea lor. În cazul sensibilității la gluten, pacienții nu prezintă anticorpii specifici, iar la biopsie nu apar modificările intestinale caracteristice bolii celiace. Prin urmare, diagnosticul de intoleranță la gluten poate fi stabilit numai prin excluderea bolii celiace.

Tratament

Tratamentul sensibilității la gluten este, pe cât de ușor în teorie, pe atât de greu de pus în practică. Acesta constă în excluderea glutenului din alimentație, însă faptul că există atât de multe surse „ascunse”, face aproape imposibil de urmat o dietă fără gluten.

Apelarea la un medic dietetician pentru un regim alimentar personalizat poate fi de ajutor, mai ales dacă pacientul prezintă și alte afecțiuni (ex: diabet, obezitate). Administrarea de probiotice poate fi, de asemenea, benefică, ajutând flora bacteriană „bună” din intestine și ameliorând simptomele.


Complicații

Intoleranța la gluten are, în general, o evoluție favorabilă după tratament. Totuși, printre complicațiile care pot apărea se numără:

  • malnutriția;
  • ulcerul;
  • cancerul gastro-intestinal;
  • anemia;
  • pierderea în greutate;
  • durerile abdominale.

Prevenție

Intoleranța la gluten nu poate fi complet prevenită, ținând cont de faptul că nu are o cauză anume. Urmarea câtorva pași simpli poate ajuta, însă:

  • evitarea produselor ce conțin grâu, secară, orz (pâine, paste etc.);
  • consumarea de cereale integrale pe bază de orez, mei, hrișcă, fasole, semințe, nuci (cu condiția să nu fie contaminate prin procesare în fabrici unde s-a manipulat glutenul);
  • evitarea produselor de patiserie, prăjituri sau plăcinte din comerț, fără a ști exact ingredientele din care sunt făcute;
  • evitarea alimentelor ce conțin aditivi alimentari;
  • verificarea etichetelor de pe condimente, sosuri, cărnuri procesate (mezeluri), care pot conține aditivi alimentari cu gluten;
  • creșterea aportului zilnic de fructe și legume proaspete;
  • alegerea alimentelor gătite acasă, folosind ingrediente proaspete;
  • apelarea la un medic dietetician, pentru elaborarea unui regim alimentar personalizat.

Bibliografie

  1. “Gluten Intolerance or Sensitivity | Health Navigator NZ.” Health Navigator New Zealand, Health Navigator New Zealand, 2022, www.healthnavigator.org.nz
  2. “Watch “Gut Reaction” Now | BeyondCeliac.org.” Beyond Celiac, 8 Feb. 2021, www.beyondceliac.org
  3. “About Coeliac Disease.” Coeliac UK, 2020, www.coeliac.org.uk
  4. “Celiac Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
  5. “Gluten Intolerance: Symptoms, Test, Non-Celiac Gluten Sensitivity.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org
  6. Canadian Celiac Association. “Non-Celiac Gluten Sensitivity - Canadian Celiac Association.” Canadian Celiac Association, 13 Dec. 2021, www.celiac.ca
  7. Trifan A.;Gheorghe C, Dumitrascu D. et al. “ Gastroenterologie si hepatologie clinica”- ed Medicala 2018, Boala celiaca (enteropatia glutenica), pg 263-283

Echipa medicală - Gastroenterologie și Medicina interna

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.