Anxietate

Despre anxietate

În timp ce anxietatea reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite emoții umane, anxietatea clinică este una dintre cele mai întâlnite tulburări psihiatrice. Se consideră că aproximativ 25% din populația generală a întrunit, cel puțin o dată în viață, criteriile pentru una dintre tulburările anxioase.

Anxietatea ocazională este o componentă normală a vieții. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări de anxietate au frecvent îngrijorări, temeri excesive și persistente în legătură cu situațiile de zi cu zi. Adesea, tulburările de anxietate implică simptome acute repetate de teamă sau teroare intense, care ating un apogeu în câteva minute (atacuri de panică).

Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile zilnice, sunt greu de controlat, sunt disproporționate față de pericolul real și pot dura mult timp. Anxietatea este însoțită de ideea de neputință în a face față unui pericol perceput ca iminent și i se asociază o simptomatologie vegetativă care generează disconfort somatic, declanșându-se astfel un cerc vicios în care anxietatea se autoîntreține. Persoanele care suferă de anxietate pot ajunge să evite anumite locuri sau situații pentru a preveni aceste sentimente.

Tulburarea de panică implică episoade în care apar brusc anxietate intensă, frică sau teroare, care ating un maxim în câteva minute (atacuri de panică). Este posibil să apară senzații de moarte iminentă, dificultăți de respirație, dureri în piept sau palpitații. Aceste atacuri de panică pot duce la îngrijorarea că se vor repeta sau la evitarea situațiilor în care au avut loc.

Simptomele pot debuta în timpul copilăriei sau al adolescenței și continuă la vârsta adultă.

 

Tipuri de anxietate

Conform DSM-5 tulburările anxioase se diferențiază prin tipul de obiecte sau situații care induc starea de frică, anxietate sau comportament evitant, dar și prin ideația asociată.

O persoană poate avea mai mult de o tulburare de anxietate în același timp.

Agorafobia este un tip de tulburare de anxietate în care persoana se teme și evită adesea locurile sau situațiile care pot provoca panică și care o fac să se simtă prinsă în capcană, neajutorată sau jenată.

Tulburarea de anxietate datorată unei afecțiuni medicale include simptome de anxietate intensă sau de panică care sunt cauzate direct de o problemă de sănătate fizică.

Tulburarea de anxietate generalizată include anxietatea și îngrijorarea persistentă și excesivă cu privire la activități sau evenimente, chiar și probleme obișnuite, de rutină. Îngrijorarea este disproporționată față de circumstanțele reale, este dificil de controlat și afectează modul în care persoana se simte din punct de vedere fizic. Apare adesea împreună cu alte tulburări de anxietate sau depresie.

Tulburarea de panică implică episoade în care apar brusc anxietate intensă, frică sau teroare, care ating un maxim în câteva minute (atacuri de panică). Este posibil să apară senzații de moarte iminentă, dificultăți de respirație, dureri în piept sau palpitații. Aceste atacuri de panică pot duce la îngrijorarea că se vor repeta sau la evitarea situațiilor în care au avut loc.

Mutismul selectiv este o incapacitate constantă a copiilor de a vorbi în anumite situații, cum ar fi la școală, chiar dacă pot vorbi în alte situații, cum ar fi acasă cu membrii apropiați ai familiei. Acest lucru poate interfera cu școala, munca și funcționarea socială.

Tulburarea de anxietate de separare este o tulburare din copilărie caracterizată prin anxietate excesivă pentru nivelul de dezvoltare al copilului și legată de separarea de părinți sau de alte persoane care au roluri parentale. În acest context poate să apară și anxietatea de separare la bebeluși.

Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) implică niveluri ridicate de anxietate, teamă și evitarea situațiilor sociale din cauza sentimentelor de jenă, conștientizare de sine și îngrijorare cu privire la faptul că va fi judecat sau privit negativ de către ceilalți.

Fobiile specifice se caracterizează prin anxietate majoră atunci când persoana este expusă la un anumit obiect sau situație și dorința de a o evita. Fobiile provoacă atacuri de panică la unele persoane.

Tulburarea de anxietate indusă de substanțe se caracterizează prin simptome de anxietate intensă sau panică care sunt rezultatul direct al abuzului de substanțe psihoactive, al consumului de medicamente, al expunerii la o substanță toxică sau al sevrajului.

Alte tulburări de anxietate specificate și tulburarea de anxietate nespecificată sunt termeni pentru anxietatea sau fobiile care nu îndeplinesc criteriile exacte pentru nicio altă tulburare de anxietate, dar sunt suficient de semnificative pentru a fi stresante și perturbatoare.

 

Cauze

Cauzele tulburărilor de anxietate nu sunt pe deplin cunoscute. Experiențele de viață, cum ar fi evenimentele traumatice sau stresul par să declanșeze tulburări de anxietate la persoanele care sunt deja predispuse la anxietate. Trăsăturile moștenite pot fi, de asemenea, un factor.

Pentru unele persoane, anxietatea poate fi legată de o problemă de sănătate care stă la baza ei. În unele cazuri, semnele și simptomele anxietății sunt primii indicatori ai unei boli medicale.

Probleme medicale care pot fi legate de anxietate includ: boli cardiace, diabet zaharat, probleme tiroidiene, tulburări respiratorii, abuz sau sevraj de droguri, sevraj la alcool, unele medicamente, dureri cronice sau sindromul colonului iritabil, unele tumori rare.

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate sunt:

Trauma. Anxietatea la copii poate să apară la cei care au suferit abuzuri sau traume sau care au fost martori la evenimente traumatizante. Adulții care trec printr-un eveniment traumatic pot dezvolta, de asemenea, tulburări de anxietate.

Stresul provocat de boli. Prezența unei afecțiuni sau a unei boli grave poate provoca îngrijorări semnificative cu privire la aspecte precum tratamentul și viitorul persoanei.

Acumularea de factori stresori. Un eveniment important sau o acumulare de situații de viață stresante mai mici, pot declanșa anxietate excesivă, de exemplu, un deces în familie, stresul de la locul de muncă sau îngrijorarea continuă cu privire la situația financiară.

Personalitate. Persoanele cu anumite trăsături de personalitate sunt mai predispuse la tulburări de anxietate decât altele.

Alte tulburări de sănătate mintală. Persoanele cu alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia, au adesea și o tulburare de anxietate.

Rude cu o tulburare de anxietate. Vulnerabilitatea la tulburări de anxietate se poate transmite în familie.

Droguri sau alcool. Consumul sau abuzul de droguri sau alcool pot provoca sau agrava anxietatea.

Simptome

Semnele și simptomele care arată cum se manifestă anxietatea includ:

  • senzație de iritabilitate, neliniște sau încordare;
  • sentimentul de pericol iminent, panică sau moarte;
  • creșterea ritmului cardiac;
  • durerea în piept;
  • respirația rapidă (hiperventilație);
  • transpirație;
  • tremor;
  • senzație de slăbiciune sau oboseală;
  • dificultăți de concentrare;
  • probleme de somn;
  • experimentarea unor probleme gastrointestinale;
  • dificultăți în a controla îngrijorarea;
  • nevoia de a evita lucrurile care declanșează anxietatea.

Diagnosticare

O persoană care suspectează că suferă de anxietate, poate începe prin a consulta medicul de familie pentru a afla dacă anxietatea resimțită poate fi legată de sănătatea fizică.

Medicul poate verifica dacă există semne ale unei afecțiuni medicale subiacente care ar putea necesita tratament.

Dacă nu există cauze ale unei afecțiuni medicale este nevoie ca persoana să consulte un specialist în sănătate mintală, precum un medic psihiatru, un psiholog clinician și anumiți alți specialiști în sănătate mintală care pot diagnostica anxietatea și pot oferi consiliere (psihoterapie).

Pentru a ajuta la diagnosticarea unei tulburări de anxietate, specialistul în servicii de sănătate mintală face o evaluare psihologică care implică discutarea gândurilor, sentimentelor și comportamentului, pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic și a verifica dacă există complicații asociate. Acesta se va concentra pe simptomele pe care le are persoana, factorii de stres din viața acesteia, orice antecedente familiale legate de problemele de sănătate mintală, orice alte probleme de sănătate pe care le are persoana și medicamentele pe care acesta le ia.

Tulburările de anxietate apar adesea împreună cu alte probleme de sănătate mintală cum ar fi depresia sau abuzul de substanțe, ceea ce poate face diagnosticul mai dificil.
Mulți medici folosesc criteriile din Manualul de Diagnosticare și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5) pentru a diagnostica o tulburare de anxietate. De asemenea, psihologul clinician poate să utilizeze teste standardizate pentru evaluarea anxietății precum Scala de anxietate Hamilton.

Tratament

În ceea ce privește tratamentul în cazul tulburărilor anxioase, există dovezi că atât conduitele farmacologice, cât și cele non-farmacologice (psihoterapia), sau o combinație a acestor strategii sunt eficiente în cum tratăm anxietatea.

Psihoterapia presupune lucrul cu un terapeut pentru a reduce simptomele anxietății.

Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai eficientă formă de psihoterapie pentru tulburările de anxietate. În general se aplică un tratament pe termen scurt, unde terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe învățarea unor abilități specifice pentru îmbunătățirea simptomelor și revenirea treptată la activitățile pe care persoana le-a evitat din cauza anxietății.

Terapia cognitiv-comportamentală include terapia de expunere, în cadrul căreia persoana ia contact treptat cu obiectul sau situația care declanșează anxietatea, astfel încât să capete încredere că poate gestiona situația și simptomele de anxietate.

În tratamentul medicamentos, sunt utilizate mai multe tipuri de medicamente pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor, în funcție de tipul de tulburare de anxietate existentă și dacă există și alte probleme de sănătate mintală sau fizică. Conduita terapeutică poate include antidepresive, anxiolitice, sedative, sau beta-blocante.

Chiar dacă în unele cazuri de anxietate subsindromală, ca în cazul anxietății în sarcină, câteva ședințe de terapie ar putea să fie suficiente, anxietatea are, de regulă, un curs cronic și intervențiile repetate vor fi necesare. În general, tratamentul anxietății ar trebui considerat ca fiind intermitent.

 

Complicații

Tulburarea de anxietate poate duce la, sau poate agrava, alte afecțiuni mintale și fizice, precum:

  • Depresia (depresia și anxietatea apar de obicei împreună) sau alte tulburări de sănătate mintală;
  • Abuzul de substanțe;
  • Probleme de somn (insomnie);
  • Probleme digestive sau intestinale;
  • Dureri de cap și dureri cronice;
  • Izolare socială;
  • Probleme de funcționare la școală sau la locul de muncă;
  • Calitatea slabă a vieții;
  • Suicid.

Prevenție

Nu există nicio modalitate de a prezice cu certitudine ce va determina apariția unei tulburări de anxietate, dar pot fi luate măsuri pentru a reduce impactul simptomelor, dar și pentru a fi utilizate atunci când dispare anxietatea, pentru prevenirea reapariției.

În timp ce majoritatea persoanelor cu tulburări de anxietate au nevoie de psihoterapie sau medicamente pentru a ține sub control anxietatea, schimbările în stilul de viață pot face, de asemenea, o diferență.

Solicitarea din timp a ajutorului - Anxietatea, ca multe alte afecțiuni de sănătate mintală, poate fi mai greu de tratat dacă se intervine mai târziu.

Hobby-uri. E indicat ca persoana care suferă de anxietate să participe la activități plăcute, care îi provoacă bucurie.

Interacțiunea socială. Relațiile cu ceilalți pot ajuta la diminuarea îngrijorărilor.

Evitarea consumul de alcool sau de droguri. Consumul de alcool și droguri poate provoca sau agrava anxietatea.

Activitatea fizică. Exercițiile fizice sunt un reductor puternic al stresului.

Renunțarea la fumat și reducerea sau renunțarea la consumul de băuturi cu cofeină. Atât nicotina, cât și cofeina pot agrava anxietatea.

Folosirea de tehnici de gestionare a stresului și de relaxare. Tehnicile de vizualizare, de respirație, de relaxare musculară sunt exemple de tehnici de relaxare care pot atenua anxietatea.

Odihna. Persoana trebuie să se asigure că doarme suficient pentru a se simții odihnită.

Alimentația sănătoasă. Consumul regulat de fructe, legume, cereale integrale și pește poate să fie legat de reducerea anxietății, dar sunt necesare mai multe cercetări.

Anxietatea este așadar una dintre cele mai comune afecțiuni cu care ne confruntăm în acest secol, dar este important să știi că poți trăi o viață normală atât timp cât recunoști această problemă și te adresezi unui medic specialist care să îți vină în ajutor!

Medici specialiști - Psihologie

COM
Ciocea Olimpia Mariana
Psiholog, Competenta Psihoterapie
COM
Ciocea Olimpia Mariana
Psiholog, Competenta Psihoterapie

Camera de garda și Psihologie

CC
Condrat Claudia
Psiholog clinician principal
CC
Condrat Claudia
Psiholog clinician principal

Psihologie

Koutsouris Alexandra Theodora
Koutsouris Alexandra Theodora
Psiholog
Koutsouris Alexandra Theodora
Koutsouris Alexandra Theodora
Psiholog

Psihologie

DRG
Dragoescu Ramona-Gabriela
Psiholog
DRG
Dragoescu Ramona-Gabriela
Psiholog

Psihologie

AM
Avram Mihaela
Psiholog
AM
Avram Mihaela
Psiholog

Psihologie

GFA
Gordan Florina Alina
Psiholog
GFA
Gordan Florina Alina
Psiholog

Psihologie

BCM
Bacalu Cristiana Manuela
Psiholog
BCM
Bacalu Cristiana Manuela
Psiholog

Psihologie

Stan Cristina Maria
Psiholog specialist, psihoterapeut specialist
Stan Cristina Maria
Psiholog specialist, psihoterapeut specialist

Psihologie

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.