RUTINA DE VINERI
20% reducere la consultații și analize!
Despre keratită
Keratita reprezintă inflamația corneei, care poate afecta parțial sau total straturile corneene. Această afecțiune poate afecta toate grupele de vârstă – copii, adulți sau vârstnici şi este o afecțiune relativ frecventă.
Corneea este țesutul care delimitează anterior globul ocular și care este situat în fața irisului. Corneea este un țesut transparent, lipsit de vascularizație și puternic inervat. Acest țesut are cinci straturi – epiteliul cornean, membrana Bowman, stroma corneană, membrana Dua, endoteliul cornean.
Din punctul de vedere al evoluției clinice, ea se poate clasifica în keratită acută sau cronică:
- Keratită acută – keratită acută epitelială punctată, keratită numulară, keratită interstițială, keratită disciformă;
- Keratită cronică – keratita neurotrofică, care este o afecțiune degenerativă rar întâlnită dar gravă și care apare secundar afectării inervației corneene senzoriale (mai exact a nervului trigenimal V), evoluția fiind spre melting cornean și perforație.
Din punct de vedere anatomic, keratita se clasifică astfel:
- Keratită epitelială;
- Keratită stromală;
- Keratită endotelială.
Cauze
Cauzele keratitei sunt multiple și se clasifică în două categorii principale:
-
Keratite de cauză infecțioasă
Cauzele infecțioase sunt bacteriene (Staphylococcus, Streptococcus, Pseudomonas aeruginosa), virale (Herpes Simplex, Herpes Zoster, HIV), fungice (Candida), parazitare (Acanthamoeba), atipice (Mycobacterium).
Acest tip de keratită poate avea o evoluție fulminantă, cu pierderea vederii în 24-48 ore. De asemenea, extrem de rar, se pot asocia diverși agenți patogeni (bacterii și fungi sau agenți virali și bacterii). În această categorie se include și contaminarea lentilelor de contact cu diverși agenți patogeni.
Anumite tipuri de keratite infecțioase pot fi contagioase, în special cele virale.
-
Keratite de cauză non-infecțioasă
Cauzele non-infecțioase sunt reprezentate de procese autoimune (granulomatoza Wegener, keratita Mooren), corp străin cornean vechi, traumatisme oculare mecanice sau chimice, expunere la ultraviolete, imposibilitatea închiderii pleoapelor (lagoftalmie, entropion, ectropion).
Cauzele maligne, rar întâlnite, includ orice proces neoplazic care afectează limbul sclerocornean – neoplazie conjunctivală intraepitelială, carcinom cu celule scuoamoase, melanoame ale limbului sclero-cornean.
Factori de risc
În apariția keratitelor se incriminează următorii factori de risc:
- portul lentilelor de contact și igiena lor necorespunzătoare, ceea ce determină contaminarea lor cu diverși agenți patogeni;
- afecțiuni ce scad imunitatea – diabetul zaharat, boli autoimune, infecții cronice sistemice;
- tratamente de lungă durată cu corticoizi;
- conjunctivite și blefarite multiple recidivate, inclusiv conjunctivite de etiologie alergică;
- Sindrom de ochi uscat sever;
- deficiența de vitamina A;
- frecventarea mediilor cu particule diverse, a piscinelor cu apă contaminată;
- boli de colagen.
Simptome
Keratita are un tablou clinic spectaculor și se manifestă clinic prin:
- ochi roșu (hiperemic);
- durere oculară accentuată, care apare în urma inervației puternice a corneei;
- lăcrimare;
- scăderea vederii;
- fotofobie (sensibilitate la lumină);
- senzație de corp străin;
- edem palpebral (pleoape umflate), specific keratitelor infecțioase.
Diagnosticare
Diagnosticul keratitei se realizează exclusiv de medicul oftalmolog, care va realiza un examen oftalmologic minuțios, utilizând biomicroscopia de pol anterior și testul cu fluoresceină (sau orice alt tip de colorant cornean).
În anumite cazuri, se vor recolta probe biologice (secreție purulentă sau biopsie corneană) pentru a realiza analize microbiologice și pentru a identifica exact agentul patogen.
Dacă nu poate fi vizualizat fundul de ochi, se recomandă realizarea unei ecografii oculare, pentru a ne asigura că inflamația și infecția nu afectează fundul de ochi. De asemenea este extrem de importantă monitorizarea tensiunii oculare pe toată durata tratamentului.
Clinic, medicul oftalmolg va observa, la examenul de biomicroscopie de pol anterior, semne precum hiperemie conjunctivală, dezeptelizare, ulcerație corneană, inflamație corneană, cute ale membranei Descemet, zone inflamatorii endoteliale, reacție inflamatorie a camerei anterioare cu sau fără apariția hipopionului, sinechii posterioare, edem palpebral, secreție purulentă aderentă.
Tratament
Keratita este considerată o urgență medicală și, din această cauză, diagnosticul și instituirea tratamentul trebuie făcute cât mai repede.
Tratamentul keratitei se realizează în funcție de agentul declanșator și urmărește scăderea inflamației, eradicarea agentului patogen și prevenirea apariției complicațiilor.
În keratitele infecțioase se vor administra antibiotice, antivirale, antifungice sau antiparazitare. De asemenea, se vor administra antiinflamatoare și midriatice.
În keratitele non-infecțioase autoimune se recomandă medicamente antinflamatoare corticosteroidiene.
În cazul keratitelor ce afectează epiteliul cornean se recomandă adăugarea de reepitelizante corneene.
Dacă ne confruntăm cu o keratită neoplazică, ne va fi indicată realizarea unei biopsii, urmată de tratament chirurgical, chimioterapie și alte tratamente antineoplazice.
Atunci când pacientul este purtător de lentile de contact, este indicată întreruperea urgentă a acestora dacă apar simptome specifice keratitei.
Recuperarea după un episod de keratită depinde de severitatea ei. De obicei, cu tratament corect urmat, în aproximativ 3-4 zile, simptomatologia se diminuează considerabil.
Complicații
Complicațiile care pot să apară secundar unui episod de keratită sunt semnificative și includ:
- inflamație corneană cronică;
- cicatrici corneene (leucom cornean);
- astigmatism neregulat;
- ulcerații corneene;
- abces cornean;
- perforare oculară;
- endoftalmită;
- pierderea vederii iremediabil.
Prognosticul vizual depinde de mai mulți factori precum virulența agentului patogen responsabil, extinderea inflamației, apariția complicațiilor, suprapunerea cu alte afecțiuni oculare care scad acuitatea vizuală.
Prevenție
Pentru a preveni dezvoltarea unei keratite, se recomandă o igienă riguroasă, și anume evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare şi evitarea contactului cu persoane cu boli infecțioase contagioase. De asemenea, nu se recomandă folosirea de produse oftalmologice expirate sau care nu sunt sterile. Dacă suferim de afecțiuni infecțioase localizate extraocular, se recomandă evitarea atingerii ochilor cu mâinile contaminate.
Este extrem de important să avem grijă să nu contaminăm lentilele de contact atunci când le folosim. Este indicat să avem o igienă corespunzătoare a mâinilor și a zonei pleoapelor, să nu dormim cu lentilele de contact şi să utilizăm doar produse sterile pentru întreținerea lor. De asemenea, se recomandă schimbarea lentilelor conform tipului de port și, în mod ideal, să optăm pentru lentile de contact cu schimbare zilnică. Nu se recomandă folosirea lentilelor de contact atunci când intrăm în contact cu apa sau dacă ne expunem în mediii cu particule diverse (praf).
Bibliografie
- Deschênes, Jean. “Bacterial Keratitis: Background, Pathophysiology, Epidemiology.” Medscape.com, Medscape, 7 Apr. 2023, https://emedicine.medscape.com
- Borke, Jesse. “Corneal Ulcer and Ulcerative Keratitis in Emergency Medicine: Background, Pathophysiology, Epidemiology.” Medscape.com, Medscape, 20 July 2021,https://emedicine.medscape.com
- “Keratitis: Types, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2020, https://my.clevelandclinic.org
Alte afecțiuni similare
Ipohondrie
Ipohondria este reprezentata de frica de a avea o boala grava, frica ce se bazeaza pe interpretarea gresita a simptomatologiei fizice sau a functiilor normale ale...
Vezi detalii
Iridociclita
Uveea este tunica vasculară a ochiului, compusă din: iris - diafragmul ce reglează cantitatea de lumină care intră în ochi; corp ciliar - responsabil de secreția umorii...
Vezi detalii
Ischemia silențioasă a miocardului
Ischemia silențioasă reprezintă o formă a bolii coronariene ischemice, în care ischemia este documentată prin modificări tranzitorii electrocardiografice, de repaus sau...
Vezi detalii
Keratocon
Keratocon este o afecțiune oculară degenerativă în care corneea își modifică structura fiziologică spre exterior, în formă de con. Apare în timpul adolescenței sau între...
Vezi detalii
Keratoza actinică
Keratoza actinică sau cheratoza solară este o afecțiune a pielii care provoacă pete aspre și solzoase ale pielii, cel mai frecvent pe zonele fotoexpuse (față, mâini)....
Vezi detalii
Keratoză seboreică
Keratozele seboreice sunt printre cele mai frecvente formațiuni tumorale din sfera dermatologică. Acestea pot fi descoperite întâmplător și sunt leziuni benigne, astfel...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
