Lipom

Despre lipom

Lipomul este o formațiune tumorală benignă, formată din celule adipoase mature. El se formează prin multiplicarea exagerată a acestor celule. Această formațiune poate fi unică sau multiplă și poate apărea în orice zonă a corpului, fiind localizată la nivel subcutanat și mai rar la nivelul organelor interne.

Lipomul este considerat cea mai frecventă tumoră benignă a țesutului subcutanat (sunt situate imediat sub piele) ce afectează atât femeile, cât și bărbații. Lipomul nu prezintă o simptomatologie aparte și nici nu este dureros, decât în unele cazuri:

• dacă zonele în care se formează sunt iritate;
• dacă apar în apropierea unor nervi;
• dacă sunt foarte vascularizate.

De cele mai multe ori, lipomul are forma unui nodul mic, moale, situat imediat sub piele. Cel mai adesea se dezvoltă pe partea superioară a spatelui sau pe zonele proximale ale membrelor (pe umeri, pe brațe, pe fese, pe coapse). În unele cazuri, este posibil să apară în țesuturile profunde ale coapsei, pe umăr sau gambă.

Este bine de știut că lipoamele pot apărea la orice vârstă, dar cel mai adesea apar la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-60 de ani. Cel mai important este că, deși un lipom este considerat drept tumoare, el este inofensiv.

Tipuri de lipom

Literatura de specialitate menționează mai multe forme de lipom:

• lipomul solitar: este un lipom unic, care are diverse localizări și dimensiuni (angiolipom, hibernom);
• lipom multiplu: presupune mai multe lipoame care apar odată sau în mod succesiv. Unele dintre acestea pot fi idiopatice (adică nu se cunoaște cauza) sau secundare (adică pot apărea după naștere, după slăbirea rapidă, după pusee de reumatism acut sau după traumatisme);
• lipomatozele: sunt lipoame multiple care sunt dispuse simetric și care pot fi asociate cu diverse sindroame: lipomatoza multiplă familială, lipomatoza multiplă simetrică (Madelung/ adenolipomatoza Launois-Bensaude/ Sindrom Broglie), lipomatoza encefalo-cranio-cutanată Haberland Perou/ Sindrom Fishman, Sindrom Bannayan-Riley-Ruvalcaba/ Sindrom Bannayan-Zonana, Sindrom Cowden, Sindrom Proteus, Sindrom Michelin, Sindrom Gardner Richards;
• Adiposis dolorsa este o formă clinică rară, cunoscută și ca Boala Dercum sau neurolipomatoză, caracterizată prin prezența unor lipoame dureroase, neregulate, pe trunchi, umeri, brațe și picioare.

Mai există o clasificare a lipoamelor, în funcție de felul în care acestea apar la microscop:

• lipom obișnuit: este format din țesut gras, matur;
• lipom condroid: alături de adipocitele mature apar grupuri de celule ce amintesc de hibernom sau de condrocite;
• fibrolipom: este format din țesut gras și țesut conjunctiv;
• angiolipom: este format din țesut gras și vase de sânge; are de obicei localizare acrală;
• mielolipom: este format din țesut gras și celule hematopoietice din măduva osoasă;
• adenolipom:
• lipom scleros: adipocitele se află într-o matrice fibrosclerotică;
• lipom mixoid: celule formate din mucopolizaharide;
• lipom cu celule fusiforme: este format din țesut gras, dar și din celule care arată ca niște tije; de obicei apare pe gât și centura scapulară;
• lipom pleomorfic: format din țesut gras și celule de diferite forme și dimensiuni;
• lipom atipic: se găsește la un nivel mai profund al pielii și este format dintr-un număr mai mare de celule.

Factori de risc

Riscul de a dezvolta un lipom crește dacă în familie există astfel de cazuri. Această afecțiune este cea mai frecventă la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani.

Diagnosticare

Diagnosticul se stabilește în urma examenului clinic efectuat de dermatolog sau chirurg prin examinarea pacientului, palparea zonei și observarea oricărei formațiuni moi care se mișcă liber sub piele și care prezintă un contur bine definit. Sunt importante elemente precum: localizarea, consistența și dimensiunile tumorii, precum și zona adiacentă.

De asemenea, diagnosticul se poate completa/confirma printr-o ecografie de părți moi, care poate exclude varianta altor posibile afecțiuni. În cazurile severe, medicul specialist poate recomanda efectuarea unui RMN, pentru a vedea mai clar ce zone presează lipomul și dacă țesuturile nervoase sunt ocolite.

Diagnosticul diferențial se face cu alte leziuni nodulare solitare care se dezvoltă în derm sau subcutanat:

• hematoame;
• chisturi epidermice sau de anexe;
• chist sinovial;
• edeme de altă natură;
• nevus lipomatosus superficialis;
• tumori încapsulate neuronale, musculare sau vasculare precum: neuroamele, angioleiomioame, angioame subcutanate lobulare;