Lipom

Cauze

Lipomul apare mai ales la vârsta a doua, iar uneori este descoperit întâmplător. Lipomul nu este dureros, iar dezvoltarea lui este foarte lentă.

Nu se cunosc cu exactitate cauzele lipomului. Se crede însă că factorul ereditar este cel mai important, pentru că adesea lipoamele apar în cadrul aceleiași familii. Uneori el se poate dezvolta după mici traumatisme, hematoame sau leziuni care traumatizează și țesutul adipos subcutanat. Presiunea cronică aplicată pe o zonă poate fi, de asemenea, responsabilă de apariția unor lipoame asimetrice.

Lipoamele se pot dezvolta oriunde pe corp dar, indiferent unde se dezvoltă, ele sunt localizate subcutanat.

Lipomul mai poate fi asociat și cu dislipidemia (modificări în metabolismul grăsimilor, fie colesterol, fie trigliceride) sau cu diabetul de tip 2.

În cazul în care lipomul apare la nivelul feței sau în oricare zonă vizibilă, această zonă se deformează și apare necesitatea estetică de a fi înlăturat. Chiar și așa, este bine să se rețină că lipomul nu prezintă complicații, dar uneori poate fi însoțit de durere (dacă se dezvoltă în zone mai sensibile).

Factori de risc

Riscul de a dezvolta un lipom crește dacă în familie există astfel de cazuri. Această afecțiune este cea mai frecventă la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani.

Simptome

Aspectul lipomului este de formațiune tumorală subcutanată care poate ajunge până la 20 cm în diametru, cu tegument supraiacent normal colorat, care este mobilă față de planurile profunde și nu prezintă semne de inflamație. Lipomul este învelit într-o membrană subțire și transparentă (seamănă cu o capsulă de protecție). În alte cazuri, capsula de protecție lipsește, iar forma lipomului este ușor neregulată. Chiar și așa, asta nu înseamnă că pune probleme suplimentare sau probleme de diagnostic.

Lipomul este moale la atingere (textura este asemănătoare cu a aluatului de pâine). Unele lipoame pot fi și mai profunde, dar cele mai multe sunt superficiale. Deși de cele mai multe ori ele nu depășesc 5 cm în diametru, în unele cazuri pot să se dezvolte în timp.

Un simptom care poate însoți uneori dezvoltarea unui lipom este durerea. Disconfortul apare în cazul în care lipomul crește și este situat în apropierea unor nervi, sau dacă există în structura lor mai multe vase de sânge.

Diagnosticare

Diagnosticul se stabilește în urma examenului clinic efectuat de dermatolog sau chirurg prin examinarea pacientului, palparea zonei și observarea oricărei formațiuni moi care se mișcă liber sub piele și care prezintă un contur bine definit. Sunt importante elemente precum: localizarea, consistența și dimensiunile tumorii, precum și zona adiacentă.

De asemenea, diagnosticul se poate completa/confirma printr-o ecografie de părți moi, care poate exclude varianta altor posibile afecțiuni. În cazurile severe, medicul specialist poate recomanda efectuarea unui RMN, pentru a vedea mai clar ce zone presează lipomul și dacă țesuturile nervoase sunt ocolite.

Diagnosticul diferențial se face cu alte leziuni nodulare solitare care se dezvoltă în derm sau subcutanat:

• hematoame;
• chisturi epidermice sau de anexe;
• chist sinovial;
• edeme de altă natură;
• nevus lipomatosus superficialis;
• tumori încapsulate neuronale, musculare sau vasculare precum: neuroamele, angioleiomioame, angioame subcutanate lobulare;

Tratament

În mod cert, nu întotdeauna este necesar un tratament, aceste tipuri de leziuni fiind benigne. Cu toate acestea, dacă lipomul este foarte dureros sau dacă este în creștere, medicul poate recomanda următoarele variante de tratament:

• îndepărtarea pe cale chirurgicală: în acest caz însă este posibil să existe consecințe estetice precum cicatrici și vânătăi sau complicatii locale precum infecții, lezări de structuri vasculare sau nervoase;
• injecții cu steroizi: spre deosebire de intervenția chirurgicală, injecțiile cu steroizi ajută la micșorarea lipoamelor, dar nu le elimină. Se pot folosi doar pentru lipoamele de mici dimensiuni și presupun atrofierea țesutului adipos local și, ulterior, micșorarea acestuia;
• lipoaspirația: depozitele de grăsime sunt extrase prin mici incizii cu ajutorul unor instrumente (canule speciale). Cicatricile rămase sunt de foarte mici dimensiuni;
• lipoliza: se injectează la nivelul lipomului substanțe care ajută la dizolvarea adipocitelor în câteva săptămâni;
• lipoliza cu laser/ ultrasunete: această procedură este mai utilizată în cazul depozitelor adipoase și mai puțin în cazul lipoamelor.