Listerioza

Descoperă informații utile despre listerioza: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre listerioză

Listerioza este o boală cauzată de bacteriile din genul Listeria, în special Listeria monocytogenes (un cocobacil Gram pozitiv). Această bacterie poate fi găsită în sol, apă, vegetale crude, carne, produse lactate nepasteurizate și alte alimente contaminate. Bacteria Listeria monocytogenes are o rezistenţă extrem de mare la condiții adverse, cum ar fi temperaturi scăzute, și poate supraviețui într-o gamă variată de medii.

Infecția cu Listeria monocytogenes se poate produce, în principal, pe cale digestivă, prin consumul de alimente contaminate.

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate, nou-născuții și persoanele în vârstă sunt mai susceptibile la infecția cu Listeria și la dezvoltarea formelor severe de listerioză. Perioada de incubație a listeriozei poate varia dar, în general, este între 3 și 70 de zile.

Cauze

Principalele cauze ale listeriozei sunt legate de consumul de alimente contaminate cu Listeria monocytogenes. Iată câteva modalități prin care bacteriile pot ajunge în alimente și, ulterior, în organismul uman:

consumul de alimente contaminate - Listeria monocytogenes poate contamina o varietate de alimente, cum ar fi produsele lactate nepasteurizate, brânză, carne crudă sau insuficient preparată, precum și legume și fructe crude;
manipularea necorespunzătoare a alimentelor - lipsa igienei în timpul manipulării alimentelor, utilizarea unor suprafețe sau ustensile nespălate corespunzător după contactul cu alimente crude sau neprocesate poate contribui la contaminarea acestora cu Listeria monocytogenes;
procesarea alimentelor în condiții necorespunzătoare - producția, procesarea și ambalarea alimentelor în condiții igienice precare pot contribui la contaminarea cu Listeria monocytogenes;
omul bolnav poate fi o sursă de infecţie iar femeile pot fi purtătoare de listerii în tractul genital. Nou-născutul se poate infecta de la mamă, pe cale hematogenă (intrauterină) sau în cursul travaliului.

Factori de risc

Factorii de risc în cazul listeriozei includ:

sistem imunitar slăbit - persoanele cu un sistem imunitar slăbit, fie din cauza unei afecțiuni medicale preexistente, a tratamentelor imunosupresoare sau a altor factori, sunt mai susceptibile la infecții severe cu Listeria monocytogenes;
femeile însărcinate - sunt deosebit de vulnerabile la listerioză deoarece schimbările din sistemul imunitar în timpul sarcinii le pot face mai predispuse la infecții; listerioza în timpul sarcinii poate avea consecințe grave pentru făt, inclusiv avort spontan, naștere prematură sau infecții la nou-născut;
persoanele în vârstă - acestea au adesea un sistem imunitar mai slăbit, ceea ce le face mai vulnerabile la infecții severe;
nou-născuții - au un sistem imunitar în curs de dezvoltare și pot fi mai susceptibili la infecții severe; infecția cu Listeria la nou-născuți poate provoca complicații grave;
persoanele cu afecțiuni medicale cronice - persoanele cu boli cronice, cum ar fi diabetul sau boala renală cronică, pot avea un risc crescut de a dezvolta forme severe de listerioză.

Simptome

Simptomele listeriozei pot varia în funcție de severitatea infecției și de persoana afectată. În multe cazuri, persoanele sănătoase pot fi purtătoare ale bacteriei Listeria monocytogenes fără a prezenta simptome evidente. În cazul în care apar simptome, acestea pot include:

febra - unul dintre simptomele comune ale listeriozei este febra, care poate fi moderată sau severă;
dureri musculare - persoanele infectate pot experimenta dureri musculare, care pot fi confundate cu simptomele unei alte infecții virale sau bacteriene;
dureri de cap - acestea pot apărea ca parte a simptomelor listeriozei și pot varia în intensitate;
greață și vărsături - unele persoane pot prezenta simptome gastrointestinale, cum ar fi greața și vărsăturile;
diaree - poate fi prezentă în cazul infecției cu Listeria.

Este important de remarcat că simptomele listeriozei pot apărea la câteva zile sau chiar săptămâni după expunerea la bacterie.

Diagnosticare

Diagnosticul listeriozei este stabilit, de obicei, de medici specializați în boli infecțioase sau gastroenterologie. Pentru a confirma prezența bacteriei Listeria monocytogenes și pentru a pune un diagnostic precis, medicul poate recomanda următoarele investigații și analize:

cultură bacteriană - pentru a confirma prezența Listeria monocytogenes, se poate efectua o cultură bacteriană; aceasta implică prelevarea de mostre (de obicei din sânge sau alte fluide corporale) și cultivarea bacteriei în laborator pentru identificare;
analize de sânge - se pot efectua analize de sânge pentru a verifica prezența markerilor inflamatori și pentru a determina starea generală a pacientului; nivelurile ridicate de leucocite (celule albe din sânge) pot indica o infecție;
analize de lichid cefalorahidian - în cazul în care există suspiciunea de meningită ca urmare a listeriozei, se poate preleva lichid cefalorahidian prin puncţie lombară pentru analize;
tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) - aceste imagini pot fi utile pentru a evalua eventualele complicații, cum ar fi abcesele cerebrale sau alte leziuni;
biopsie - în cazuri rare, poate fi necesară o biopsie (prelevarea unei mostre de țesut), pentru examinare microscopică și cultură.

Tratament

Tratamentul pentru listerioză implică, de obicei, administrarea de antibiotice, pentru a combate infecția cu Listeria monocytogenes. Alegerea specifică a antibioticelor și durata tratamentului pot varia în funcție de gravitatea infecției, locația acesteia și starea generală a pacientului.

În cazul listeriozei severe, cum ar fi meningita sau septicemia, este necesară spitalizarea, pentru administrarea intravenoasă a antibioticelor și pentru monitorizarea atentă a pacientului.

În plus, față de tratamentul antibiotic, este important să se acorde atenție și tratării simptomelor listeriozei, cum ar fi febra, durerile musculare și durerile de cap.

Este crucial ca persoanele cu un risc crescut, cum ar fi femeile însărcinate, persoanele în vârstă sau cele cu un sistem imunitar slăbit, să caute imediat asistență medicală în cazul apariției simptomelor specifice listeriozei. Tratamentul timpuriu poate reduce riscul de complicații grave asociate cu această infecție.

Este important să urmați întotdeauna recomandările medicului și să finalizați întregul curs de antibiotice prescris, chiar dacă simptomele încep să se amelioreze, pentru a asigura eliminarea completă a bacteriei din organism.

Complicații

Listerioza poate duce la complicații severe, mai ales în cazurile în care infecția se răspândește în alte părți ale corpului sau afectează persoanele cu un risc crescut. Iată câteva dintre complicațiile posibile asociate cu listerioza:

meningita - Listeria monocytogenes are tendința de a afecta sistemul nervos central, ceea ce poate duce la meningită, o complicație gravă care necesită tratament medical de urgență;
septicemia - în cazuri severe, listerioza poate provoca septicemie, o infecție gravă a sângelui; această complicație poate duce la afectarea severă a organelor și poate fi amenințătoare pentru viață;
infecții la nou-născuți - femeile însărcinate infectate cu Listeria pot transmite bacteriile la făt, ceea ce poate duce la complicații grave la nou-născut, inclusiv infecții, pneumonie sau chiar deces;
complicații la persoanele cu sistem imunitar slăbit - persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt mai susceptibile la forme severe de listerioză și pot dezvolta complicații mai grave, cum ar fi infecții generalizate și afectarea organelor.

Complicațiile asociate cu listerioza pot varia în funcție de starea generală de sănătate a persoanei, momentul diagnosticării și inițierea tratamentului adecvat.

Prevenție

Prevenirea listeriozei implică adoptarea unor măsuri de igienă alimentară și de comportament pentru a reduce riscul de expunere la bacteriile Listeria monocytogenes:

spălarea mâinilor - spălați-vă regulat pe mâini cu apă și săpun, mai ales înainte de a pregăti sau consuma alimente, după utilizarea toaletei și după ce aţi atins animale;
igiena alimentelor - asigurați-vă că alimentele sunt pregătite și manipulate în condiții igienice; evitați contaminarea încrucișată (contactul între alimente crude și cele gata de consum);
evitarea alimentelor cu risc - evitați consumul de produse lactate nepasteurizate, brânza de tip feta, brânza de capră și alte produse lactate moi, care pot fi mai susceptibile la contaminarea cu Listeria; evitați și consumul de carne crudă sau insuficient preparată;
păstrarea alimentelor la temperaturi sigure - asigurați-vă că alimentele sunt depozitate și păstrate la temperaturi sigure pentru a preveni multiplicarea bacteriilor; frigiderul trebuie să fie setat la o temperatură sub 4 grade Celsius;
gătirea alimentelor la temperaturi corespunzătoare - gătiți alimentele, în special carnea și produsele din carne, la temperaturi corespunzătoare pentru a distruge bacteriile; utilizați un termometru alimentar pentru a vă asigura că alimentele sunt gătite complet;
evitarea consumului de alimente cu risc ridicat în timpul sarcinii - femeile însărcinate ar trebui să evite consumul de alimente cu risc ridicat, cum ar fi produsele lactate nepasteurizate și carnea crudă sau insuficient preparată;
curățarea și dezinfectarea suprafețelor - curățați și dezinfectați regulat suprafețele de lucru, ustensilele și echipamentele folosite în pregătirea alimentelor.

Adoptarea acestor măsuri de precauție poate contribui la reducerea riscului de listerioză. Este important să se acorde o atenție deosebită igienei alimentare, mai ales în cazul grupurilor de risc, cum ar fi femeile însărcinate, persoanele cu sistem imunitar slăbit și nou-născuții.

Bibliografie

CDC. “Listeria (Listeriosis).” Centers for Disease Control and Prevention, 2023, www.cdc.gov/listeria/index.html.
World Health Organization. “Listeriosis.” Who.int, World Health Organization: WHO, 20 Feb. 2018, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/listeriosis
NHS Choices. “Listeriosis.” NHS, 2020, www.nhs.uk/conditions/listeriosis/
Newman, Tim. “Listeria (Listeriosis): Symptoms, Causes and Treatments.” Www.medicalnewstoday.com, 26 Sept. 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/180370
Doganay, Mehmet. “Listeriosis: Clinical Presentation.” FEMS Immunology & Medical Microbiology, vol. 35, no. 3, Apr. 2003, pp. 173–175, https://doi.org/10.1016/s0928-8244(02)00467-4
“Listeriosis: Causes, Symptoms, Treatment & Prevention.” Cleveland Clinic, 6 June 2022, www.my.clevelandclinic.org/health/diseases/17721-listeriosis

Alte afecțiuni similare

Limfom Hodgkin

Limfoamele reprezintă cancere ale celulelor prezente în sistemul limfatic (ganglioni limfatici); acestea se împart în două mari tipuri: limfomul Hodgkin și limfomul...

Vezi detalii

Limfom non-Hodgkin

Limfomul Non-Hodgkin este o afecțiune malignă care se manifestă asupra sistemului imunitar al organismului, din care fac parte limfocitele (celulele albe), dar și...

Vezi detalii

Lipom

Lipomul este o formațiune tumorală benignă, formată din celule adipoase mature. El se formează prin multiplicarea exagerată a acestor celule. Această formațiune poate fi...

Vezi detalii

Litiaza biliară

Litiaza biliară este o afecțiune care se manifestă prin prezența de calculi (pietre) în interiorul vezicii biliare (colecist), precum și în interiorul căilor biliare...

Vezi detalii

Lumbago

Lumbago este una dintre cele mai comune afecțiuni ale spatelui și reprezintă o durere lombară acută, ce apare în urma unei mișcări greșite. Este provocată, cel mai...

Vezi detalii

Lupusul eritematos sistemic

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecțiune cronică autoimună cu afectare multisistemică. Este declanșată de o dereglare a sistemului imun care, din cauza...

Vezi detalii