Informații generale
Acumularea de metale grele, mai ales prin consumul de fructe de mare, constituie o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană. În timp ce un nivel scăzut de expunere la aceste metale ar putea provoca intoxicații și boli, un nivel ridicat ar putea avea efecte grave imediate.
Biomonitorizarea nivelului de metale grele din sânge este astfel esenţială. Cele mai selective și sensibile metode de determinare a arsenului total și a speciilor sale sunt tehnicile cuplate, inclusiv cromatografia, metodele optice și spectrometria de masă.
Pentru analiza practică a conținutului de arsenic al probelor de fluide - sânge și urină, a fost utilizată și evaluată spectrometria de plasmă/masă cuplată inductiv (ICP/MS), o tehnică analitică de mare sensibilitate și selectivitate, utilizată pentru detectarea cantitativă a arsenului din organism.
Metalele grele nu se descompun, concentraţia lor creşte și, astfel, ele pot să se acumuleze în organismul uman, iar procesele biochimice intracelulare sunt frânate sau chiar blocate.
Expunerea cronică la arsenic poate provoca hiperpigmentarea pielii, boli de inimă și leziuni hepatice. În cazurile severe, pacientul poate face convulsii, organismul intră într-o stare de șoc şi se poate ajunge la comă sau deces.
Ingestia de arsenic pe termen lung, ca orice intoxicație cu metale grele, poate duce la boli de ficat, diabet, cancer, probleme de auz, dificultăți în folosirea mâinilor și picioarelor, probleme digestive.
Când este recomandată determinarea arsenicului în sânge
Determinarea de arsenic în sânge este recomandată în cazurile în care se suspicionează o intoxicație recentă.
Cel mai frecvent, intoxicația cu arsenic apare în cazul consumului de apă netratată, din surse de apă contaminate, dar poate să fie ingerat și prin consumul de pește și fructe de mare.
Semnele și simptomele intoxicației acute cu arsenic sunt: amețeală, dureri de cap, stări de confuzie, diaree severă.
Dacă arsenicul a fost inhalat (sub formă de gaz) sau a fost ingerată doar o cantitate redusă, simptomele pot apărea după un timp mai îndelungat.
În cazurile de intoxicație cronică, severă, cu arsenic, semnele și simptomele sunt:
- Gust metalic permanent și respirație care miroase a usturoi;
- Salivare excesivă;
- Probleme la înghițire:
- Sânge în urină;
- Crampe musculare;
- Căderea părului;
- Crampe stomacale;
- Transpirație excesivă;
- Vomă;
- Convulsii;
- Diaree.
Această testare poate fi recomandată și persoanelor care, prin natura profesiei, sunt expuse la o astfel de intoxicare a organismului, dar poate fi folosită şi pentru întocmirea de studii de bilanţ în zonele suspectate de poluare cu metale toxice.
Procedura recoltare
De la pacient se recoltează o probă de 4 ml de sânge fie a jeun (pe nemâncate), fie postprandial (după masă), în vacutainer cu dop mov ce conține EDTA de potasiu ca și anticoagulant.
Interpretare rezultate
Determinarea unei cantități mici de arsenic în sânge nu pune probleme de sănătate, iar medicul poate face recomandări punctuale pacientului, în funcție de interpretarea rezultatelor în corelație cu alte date clinice.
Valorile de referință* pentru arsenic în sânge < 1.2 ug/ L.
Interpretarea rezultatului determinării de arsenic în sânge trebuie făcută de un specialist.
*Valorile de referință sunt date de aparatura, metoda de lucru și reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.
Bibliografie
- Hall, Marni, et al. “Blood Arsenic as a Biomarker of Arsenic Exposure: Results from a Prospective Study.” Toxicology, vol. 225, no. 2-3, Aug. 2006, pp. 225–233, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.tox.2006.06.010
- Chen, Yu, et al. “Arsenic Exposure at Low-To-Moderate Levels and Skin Lesions, Arsenic Metabolism, Neurological Functions, and Biomarkers for Respiratory and Cardiovascular Diseases: Review of Recent Findings from the Health Effects of Arsenic Longitudinal Study (HEALS) in Bangladesh.” Toxicology and Applied Pharmacology, vol. 239, no. 2, Sept. 2009, pp. 184–192, www.sciencedirect.com 10.1016/j.taap.2009.01.010
- Chen, Yu, et al. “A Prospective Study of Blood Selenium Levels and the Risk of Arsenic-Related Premalignant Skin Lesions.” Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention, vol. 16, no. 2, 1 Feb. 2007, pp. 207–213, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1158/1055-9965.epi-06-0581
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.