Arsenicul (As), este un element chimic cu forme toxice și non-toxice. Cele toxice sunt cele anorganice, cel mai puternic fiind arsenic-trioxidul, sau As(+3), cunoscut și ca As(III). Are doi metaboliți parțial detoxifiați: monometilarsin (MMA) și dimetilarsin (DMA).
Detoxifierea este făcută de către ficat, prin oxidarea As(+3) la As(+5), care apoi este metilat la MMA și DMA. Astfel, As(+3) și As(+5) se regăsesc în urină la scurt timp după ingestie, iar MMA și DMA arată expunerea după mai mult de 24 de ore.
Arsenicul are o afinitate crescută pentru proteinele din țesuturi, este repede încorporat în locul fosfatului, astfel formele circulante dispar rapid după ingestie, și se elimină cu aceeași viteză ca și elementul înlocuit (fosfatul are timp de înjumătățire de 12 ore). Concentrațiile crescute de arsenic în sânge arată expunere masivă recentă, și se depistează numai imediat după expunere.
Semnele și simptomele intoxicației acute cu arsenic sunt: cefalee, greață, vomă, diaree, dureri abdominale, hipotensiune, febră, hemoliză, convulsii, tulburări psihice. Simptomele intoxicației cronice cu arsenic sunt subtile și nespecifice, implicând, de obicei, sistemul nervos central, tractul gastrointestinal, pielea, manifestându-se prin paresteziile mâinilor și picioarelor, greață, dureri epigastrice, colici, diaree. Sursa: http://www.mayomedicallaboratories.com/test-catalog/8645; https://en.wikipedia.org/wiki/Arsenic
Detectarea expunerii acute sau foarte recente la arsenic.
Expunere semnificativa: >12 ug/l
In caz de administrare de materiale de contrast cu continut de iod sau gadoliniu, se amana recoltarea 96 de ore. Urina reprezinta proba de detectie pentru determinarea expunerii la arsenic.
v.galben centrifugat sau ser / pinguin
