Banner Apolipoproteina B

Apolipoproteina B

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Determinarea apolipoproteinei B se recomandă a fi efectuată împreună cu profilul lipidic și apolipoproteina A1 pentru a determina raportul dintre acești doi parametri (apo B/ apo A1). Raportul este folosit ca alternativă a raportului colesterol total/ HDL pentru a evalua riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare.

Apolipoproteina B (apo B), proteina structurală a lipoproteinelor aterogene (care produc ateroame), prezintă două forme majore: apolipoproteina B48 (din intestinul subțire) și apolipoproteina B100 (din ficat). Apolipoproteina B 48 se întâlnește în chliomicroni, iar apolipoproteina B100 este întâlnită în VLDL (lipoproteine cu densitate foarte scăzută), ILDL (lipoproteine cu densitate intermediară), LDL (lipoproteine cu densitate scăzută, „colesterol rău”) și lipoproteina (a).

Nivelurile apolipoproteinei B sunt măsură directă a numărului de lipoproteine aterogene circulante, independent de conținutul de colesterol din particule.

În timp ce LDL, principala lipoproteină serică purtătoare de colesterol, este ținta terapeutică principală pentru managementul și prevenirea bolilor cardiovasculare aterosclerotice, există dovezi puternice că apolipoproteina B este un indicator mai precis al riscului cardiovascular decât colesterolul total sau colesterolul LDL.

Probă Apolipoproteina B  Medlife

Când este recomandată determinarea apolipoproteinei B

Efectuarea apolipoproteinei B este recomandată pentru:

  • Evaluarea riscului de a dezvolta boli cardiovasculare;
  • Persoanele care prezintă familiale de boli de inimă și/ sau hiperlipidemie (nivel crescut de lipide), în special în cazul în care persoana prezintă niveluri semnificativ crescute de trigliceride;
  • Monitorizarea unui pacient care urmează un tratament pentru hipercolesterolemie.

Tulburările rare ale apolipoproteinei B pot apărea la orice vârstă, inclusiv la nou-născuți și pot cauza multe probleme, inclusiv deficiențe de vitamine și anomalii neurologice.

Procedura recoltare

Determinarea apolipoproteinei B se realizează dintr-o probă de sânge venos, în vacutainer fără anticoagulant, cu sau fără gel separator. Este necesar ca pacientul să nu mănânce cu 12-14 ore înaintea recoltării.

Interpretare rezultate

Laboratorul MedLife utilizează metoda nefelometrică pentru dozarea apolipoproteinei B, iar valorile normale sunt prezentate în tabelul următor:

Bărbați0,55 - 1,25 g/L
Femei0,55 – 1,40 g/L

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.


Interferențe și limite

Serul intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian se respinge deoarece interferează cu rezultatul obținut.


Valori scăzute

Nivelul de apolipoproteină B poate fi scăzut în bolile care afectează producția de lipoproteine sau sinteza și ambalarea acestora în ficat, dar și în:

  • Sindromul Reye;
  • Hipertiroidism;
  • Malnutriție sau malabsorbție;
  • Ciroză;
  • Utilizarea medicamentelor precum: estrogen (la femeile aflate în postmenopauză), niacină și tiroxina.

Valori crescute

Nivelul apolipoproteinei B poate fi crescut în următoarele situații:

  • Diabet;
  • Hipotiroidism;
  • Sindrom nefrotic;
  • Sindrom Cushing (nivelul de LDL este crescut la pacienții care suferă de sindrom Cushing și se corelează adesea cu severitatea bolii);
  • Sarcină (nivelul apo B va crește temporar, revenind la valori normale după naștere);
  • Utilizarea medicamentelor precum: androgeni, beta-blocante, diuretice.

Întrebări frecvente despre Apolipoproteina B

Ce este Apolipoproteina B (ApoB) și ce rol are în organism?

Apolipoproteina B (ApoB) este o proteină esențială implicată în transportul lipidelor (grăsimilor) în sânge. Ea se regăsește pe suprafața particulelor aterogene precum LDL („colesterolul rău”), VLDL și IDL, având rol structural și funcțional – practic, fiecare particulă aterogenă conține o singură moleculă de ApoB. Din acest motiv, valoarea ApoB reflectă numărul total de particule cu potențial de a pătrunde în peretele arterial și de a contribui la formarea plăcilor de aterom. Spre deosebire de LDL-colesterol (care măsoară cantitatea de colesterol din particule), ApoB indică numărul efectiv de particule aterogene, ceea ce o face un marker mai precis al riscului cardiovascular.

De ce este considerată ApoB un marker mai bun decât LDL-colesterol?

LDL-colesterol măsoară cantitatea de colesterol transportată de particulele LDL, însă nu arată câte particule există. Două persoane pot avea același LDL-colesterol, dar un număr diferit de particule LDL – iar riscul cardiovascular este mai strâns legat de numărul particulelor decât de cantitatea totală de colesterol. Deoarece fiecare particulă aterogenă conține o moleculă de ApoB, analiza ApoB oferă o estimare directă a numărului total de particule potențial periculoase. Acest lucru este deosebit de util la persoanele cu sindrom metabolic, diabet, obezitate sau trigliceride crescute, unde LDL-colesterol poate subestima riscul real.

Care sunt valorile normale pentru ApoB?

Valorile de referință pot varia ușor în funcție de laborator, dar în general, un nivel sub 90 mg/dL este considerat acceptabil pentru populația generală, iar sub 80 mg/dL este recomandat pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut. La pacienții cu risc foarte mare (de exemplu, cu boală cardiovasculară deja diagnosticată), țintele pot fi chiar sub 65 mg/dL. Interpretarea rezultatului trebuie făcută în contextul profilului lipidic complet și al factorilor individuali de risc (vârstă, tensiune arterială, fumat, diabet etc.), ideal în urma unei evaluări medicale.

Cine ar trebui să își testeze ApoB?

Testarea ApoB este utilă în special persoanelor cu factori de risc cardiovascular, istoric familial de boală cardiacă precoce, diabet zaharat, sindrom metabolic, obezitate abdominală sau trigliceride crescute. De asemenea, poate fi recomandată atunci când există discrepanțe între LDL-colesterol și riscul clinic estimat. În unele ghiduri internaționale, determinarea ApoB este sugerată ca test suplimentar pentru o evaluare mai precisă a riscului aterosclerotic, mai ales la pacienții cu risc intermediar.

Cum poate fi redus nivelul ApoB?

Reducerea ApoB se realizează prin scăderea numărului de particule aterogene din sânge. Măsurile includ modificări ale stilului de viață (dietă echilibrată, săracă în grăsimi saturate și zaharuri rafinate, activitate fizică regulată, scădere ponderală dacă este cazul) și, la nevoie, tratament medicamentos. Statinele sunt cele mai frecvent utilizate medicamente pentru scăderea LDL și ApoB, dar pot fi folosite și alte terapii hipolipemiante în funcție de profilul pacientului. Monitorizarea periodică ajută la evaluarea eficienței intervențiilor și la ajustarea tratamentului pentru atingerea țintelor recomandate.

Bibliografie

  1. Behbodikhah, Jennifer, et al. “Apolipoprotein B and Cardiovascular Disease: Biomarker and Potential Therapeutic Target.” Metabolites, vol. 11, no. 10, 8 Oct. 2021, p. 690, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3390/metabo11100690
  2. Sridevi Devaraj, et al. “Biochemistry, Apolipoprotein B.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 20 Sept. 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov
  3. Makri, Angeliki, et al. “Lipoprotein Particles in Patients with Pediatric Cushing Disease and Possible Cardiovascular Risks.” Pediatric Research, vol. 86, no. 3, 21 May 2019, pp. 375–381, https://escholarship.org, 10.1038/s41390-019-0438-0

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu