Cultură secreție col uterin

Informații generale

În seria investigațiilor ginecologice recomandate frecvent de medic se regăsește și cultura de col uterin, mai exact analiza de laborator specifică pentru a analiza secreția din colul uterin.

Femeilor de peste 20 de ani le este recomandat să realizeze o dată la trei ani o astfel de investigație de laborator, chiar și în absența unor semne sau simptome specifice unei afecțiuni ale aparatului genital. Astfel, infecțiile se pot identifica fie în fază incipientă, fie înainte de a da simptome și de a avea efecte legate de felul în care funcționează sistemul reproducător.

Cultura secreției de col uterin este analizată în laborator cu scopul de a identifica posibile infecții.

În mod normal, flora din tractul genital feminin este variată de la femeie la femeie și este dependent atât de PH, cât și de concentrația de estrogeni a mucoasei, precum și de vârsta pacientei. Astfel, la femeile aflate în perioada fertilă, flora conține în proporție majoritară streptococi, enterobacteriaceae, stafilococi, lactobacili, iar la cele intrate la menopauză stafilococi și corinebacterii.

Streptococul hemolitic grup B, prezent în flora vaginală, poate fi transmis la nou-născut și poate duce la complicații neonatale.

Determinarea realizată din cultura de col uterin este recomandată femeilor însărcinate în mod uzual pentru a stabili dacă există sau nu infecții care pot duce la complicații în sarcină.

Examenul de laborator realizat din secreția de col uterin poate să identifice atât infecțiile genitale joase (cele care afectează vulva, vaginul, cervixul), cât și infecțiile genitale înalte (afectează uterul, trompele uterine, ovarele), care sunt infecții ce evoluează din cele genitale joase prin avansarea acestora. Realizată periodic, determinarea secrețiilor din colul uterin ajută ca infecțiile să fie descoperite înainte de a se răspândi în tractul genital.

Infecțiile genitale sunt clasificate nu doar în baza localizării lor, ci și pe baza agenților care le cauzează. Astfel, infecțiile genitale pot fi endogene (provocate de microorganismele prezente în flora vaginală normală) și exogene (provocate, în mod special, de microorganism cu transmitere sexuală. Analizarea culturii secreției de col uterin poate să identifice ambele categorii de infecții. Atunci când vorbim despre infecțiile exogene, cauzate de un agent patogen transmis sexual, acestea pot fi provocate de bacterii (Neisseria gonorrhoeae, Clamydia trachomatis, Treponema pallidum), de virusuri (Herpes simplex, Papillomavirus), de protozoare (Trichomonas vaginalis).

Analiza secreției de col uterin se poate realiza de sine stătător sau în cadrul unei determinări HPV ori a testului Papanicolau.

Pentru că flora vaginală este dependentă ca și compoziție și de PH-ul secreției vaginale, în cabinetul ginecologic, înainte de analiza culturii de col uterin, se poate realiza un test rapid, pe baza unei hârtii indicator, care să indice nivelul PH-ului.

Acest test rapid este util pentru stabilirea ulterioară a unui diagnostic. Spre exemplu, un PH mai mare de 5 poate indica prezența vaginozei. Tot pentru diagnosticarea rapidă a vaginozei se poate realiza un alt test rapid în cabinetul ginecologic: whiff test. Peste secreția vaginală recoltată pe valvele ginecologice se pun câteva picături de soluție KOH 10%. Dacă imediat este eliberat un miros extrem de neplăcut, se poate suspiciona apariția vaginozei.

Vaginoza este produsă prin înlocuirea florei lactobacilare normale cu specii bacteriene anaerobe, care se multiplică de până la 1.000 de ori. Vaginoza apare în special la femeile active sexual, dar poate să fie identificată și la adolescente și preadolescente care nu și-au început viața sexuală.

În urma analizei culturii din col, pot fi determinate următoarele diagnostice:

• Gonoree – dacă nu este depistată la timp, infecția provoacă boala inflamatorie pelvină și poate duce la sarcină ectopică sau infertilitate. În sarcină, gonoreea poate cauza naștere prematură, moarte fetală sau infecții oculare ale fătului. Se transmite de la mamă la făt în timpul nașterii naturale;
• Chlamydia – poate provoca boala inflamatorie pelvină, care duce, în cele mai multe cazuri, la infertilitate sau sarcină extrauterină. Această infecție, dacă este transmisă la făt îi poate provoca acestuia infecție ocular, orbire sau pneumonie;
• Tricomoniaza – poate fi cauza inflamației cronice la nivelul trompelor uterine și al ovarelor. Este legată de infertilitate. În sarcină, tricomoniaza determină travaliu prematur, naștere prematură, greutate mică la naștere sau infecția intrauterină a fătului;
• Candidoza – nu este o infecție gravă, iar dacă apare în sarcină nu afectează dezvoltarea fătului;
• Vaginoza bacteriană – nu este o boală cu transmitere sexuala, ci este rezultatul unui dezechilibru la nivelul florei vaginale. Însă, poate provoca travaliu prematur, naștere prematură și greutate mică la naștere. Infecția se tratează începând cu trimestrul doi de sarcină.

Când este recomandată analizarea secreției de col uterin

Analiza secreției de col uterin poate fi o determinare realizată periodic, ca parte a controalelor ginecologice de rutină.

În mod frecvent, medicul recomandă analizarea secreției de col uterin atunci când pacienta are semne și simptome ale unei posibile infecții.

Recomandat este ca pacienta să se adreseze medicului la apariția oricăror semne:

• Menstre abundente, dureroase sau absența lor;
• Sângerare între menstre;
• Sângerare în timpul sau după contactul sexual;
• Dureri pelvine;
• Crampe asemănătoare celor din perioada menstruatiilor, însoțite adesea de dureri de spate (lombare);
• Balonare abdominală;
• Dificultăți în a rămâne însărcinată sau a duce sarcina până la nouă luni;
• Nevoia imperioasă de a urina frecvent;
• Secreții vaginale neplăcute – miros și/sau aspect modificat.

Procedura recoltare

Recoltarea probei biologice necesare pentru analiza specifică pentru cultura de col uterin se face în cabinetul ginecologic de medic sau asistent. Recoltarea se face cu ajutorul instrumentarului ginecologic special, din fundul de sac vaginal.

Cultura de col uterin este, în fapt, o determinare complexă. Ca urmare, pentru analiza acestei secreții se recoltează și se transmit la laborator tampoane cu mediu de transport pentru cultura microbiană, dar și lame cu produs biologic care vor fi analizate la microscop cu ajutorul colorației Gram și Gimensa. Pe frotiul colorant Giemsa, Trichomonas vaginalis apare cu citoplasma colorată în albastru pal, iar nucleul roșu violet. În endocervicite, pe frotiul colorant Gram, se poate stabili reacția inflamatorie.

Cultura secreției de col uterin se face prin transferul produsului recoltat pe tamponul cu mediu de transport pe medii microbiologice solide, care vor fi incubate în termostat și, ulterior, examinate pentru prezența sau absența coloniilor bacteriene. Se poate stabili în acest fel diagnosticul etiologic pentru germeni precum Stafilococul auriu, ce poate cauza vaginita și șoc toxic, sau Streptococul de grup B, care poate cauza infecții cu efecte grave în sarcină în lipsa tratamentului adecvat.

Recoltarea este recomandat să fie făcută în afara menstruației, în ziua a 14-a a ciclului menstrual.

Înainte de recoltare cu 24 de ore, pacienta trebuie să evite contactul sexual, irigațiile vaginale, folosirea de dezinfectanți și lubrifianți în zona genitală.

Interpretare rezultate

Analiza culturii de col uterin presupune identificarea compoziției florei vaginale. Pe buletinul de analiză vor fi trecuți toți agenții patogeni identificați, atât bacteriile, streptococii, stafilococii care se găsesc în mod natural în flora vaginală, cât și cei care pot să fie identificați ca urmare a unei infecții.

Examenul microbiologic complex al secreției de col uterin permite, așadar, stabilirea diagnosticului etiologic pentru o paletă largă de afecțiuni care pot fi tratate țintit.

În cele mai multe situații, cultura de col uterin este însoțită de o antibiogramă, ceea ce permite nu doar identificarea agentului care provoacă infecția, dar și antibioticul care are cele mai crescute șanse de a trata această infecție.