Cultură și identificare fungi (cu antifungigramă după caz)

Informații generale

Fungii sunt microorganisme, saprofite sau parazite care pot produce infecții în organism. Pot, adică există o posibilitate, dar nu o certitudine, pentru că nu toții fungi produc, automat, infecții. Sunt cunoscute până la această dată câteva zeci de mii de fungi și, dintre acestea, aproximativ 100 pot duce la infecții care se pot manifesta ușor sau sub forme severe.

În limbaj popular, fungii sunt cunoscuți și sub denumirea de ciuperci, care produc frecvent infecții la nivelul pielii sau al tractului genital.

Pentru că nu toți fungii produc infecții și pentru că, în mod normal, organismul face față apariției lor, cultura și identificarea fungilor, precum și antifungigrama, nu sunt analize uzuale, se fac doar cu recomandarea unui medic, care va interpreta rezultatul și care poate indica tratamentul adecvat.

Fungii cunoscuți sunt împărțiți în trei categorii:

• filamentoși – microorganisme pluricelulare, cu talul alcătuit din filamente tubulare ce pot fi septate, denumite hife;
• levuriformi – microorganisme unicelulare, de formă rotundă sau alungită;
• dimorfici – o categorie aparte de microorganisme, care pot apărea sub două forme, în funcție de condițiile de mediu: forma de levuri se găsește în țesuturile organismelor parazitate sau la 37˚C in vitro, iar forma filamentoasă apare când sunt cultivate la temperatura camerei sau la 30˚C, pe medii uzuale.

Deși, spre exemplu, fungii pot provoca infecții vaginale, antifugigrama nu este o analiză uzuală în aceste situații. Pacientelor, în acest caz, li se recomandă mult mai frecvent cultura secreției de col uterin cu antibiogramă.

Fungii levuriformi, levurile, sunt prezenți în mod natural în vagin, în cantități reduse. Dar, acumularea unei cantități anormali de levuri poate duce la infecție, la candidoză. În cele mai multe cazuri, infecția cu levuri apare ca urmare a administrării de antibiotic, a terapiei de substituție hormonală, şi se întâlnește mai des la pacientele cu diabet sau HIV. Femeile însărcinate, precum și cele ajunse la menopauză sunt predispuse infecției provocate de levuri.

Tot în cazul infecțiilor genitale, frecvent sunt identificați fungi cu filamente miceliene.

Fungii ajunși în organism pot sta o perioadă extrem de lungă inactivi, iar o scădere a capacității sistemului imunitar poate să ducă la activarea lor și, pentru că pot fi transportați în sistemul sangvin, pot ajunge să afecteze funcționarea organelor interne.

Determinarea exactă a fungilor prezenți în organism și antifungigrama, adică tratamentul la care fungii respectivi sunt sensibili, se recomandă în special în cazul pacienților care au sistemul imunitar compromis, care prezintă tumori sau pentru care încă se mai realizează investigații și analize pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Când este recomandată identificarea culturilor și determinarea sensibilității la antifungice

Antifungigrama poate să fie folosită pentru a identifica un tratament eficient la pacienții aflați în stare critică, la care a fost stabilit sepsis sau insuficiență multiplă de organe sau hipotensiune arterială.

Speciile de fungi de tip Candida sunt a patra cauză de infecții nosocomiale la nivel mondial și sunt printre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor contractate în comunitate. Antifungigrama este necesară în cazul pacienților la care aceste infecții sunt invazive sau care nu au răspuns la tratamente anterioare.

Antifungigrama este recomandată și în cazul pacienților cu traumatisme sau la care au fost identificate tumori maligne ori care au primit tratament cu antibiotic cu spectru larg.

Pentru că persoanele cu sistem imunitar compromis sunt sensibile la infecțiile cu fungi, pacienților diagnosticați cu HIV le este recomandată antifungigrama.

Procedura recoltare

Cultura, identificarea fungilor, precum și antifungigrama se pot realiza din mai multe probe biologice. În mod uzual se realizează din: sânge, urină, materii fecale, țesuturi recoltate din plăgi la pacienții cu traumatisme, sputa, exsudat faringian, secreție genitală, lichid cefalorahidian, tegumente.

Medicul care recomandă determinarea culturii și identificarea fungilor, precum și realizarea antifungigramei, va indica și proba biologică potrivită pentru realizarea analizei de laborator.

Indiferent de proba biologică folosită, antifungigrama nu necesită pregătiri speciale. Totuşi, pentru un rezultat valid, este necesar ca proba să fie țintă la temperatura ambientală și transportată în cel mai scurt timp la laborator.

Determinarea completă pentru analiza fungilor constă în cultură și examen microscopic.

Fungii, în special levurile, sunt monitorizate pe mediul de cultură timp de 48-72 de ore. În anumite cazuri, acest interval poate să fie prelungit până la 7 zile.

Interpretare rezultate

Cultura și identificarea de fungi prin analiza specifică de laborator va duce la determinarea exactă a fungilor prezenți în organism. În cele mai frecvente cazuri, fungii identificați sunt: Candida spp., Cryptococcus spp., Trichosporon spp., Saccharomyces cerevisiae, Rhodotorula.

În cazul în care analiza la microscop a probei biologice a stabilit existența fungilor filamentoși, antifungigrama nu va mai fi realizată.