Publicat la: 
4/05/2020
Descarca raport de cercetare in RO: Click aici
Descarca raport de cercetare in EN: Click aici
Descarca infograficul studiului: Click aici

CUPRINS:

 

Sinteză concluzii:

Personalul medical și auxiliar MedLife este sănătos. Măsurile de protecție și triaj luate în clinici și spitale au funcționat și pot fi replicate în alte companii pentru a le ajuta să își reia activitatea în siguranță;

Testarea serologica pentru detectarea anticorpilor este fiabilă, aceasta pot fi luată în calcul ca metodă complementară testării RT-PCR pentru screening serologic și verificarea răspunsului imun pe populații mari. Testele rapide sunt insuficient validate;

Procentul populației imunizate pentru COVID 19 la nivelul eșantionului evaluat din diverse regiuni ale țării este foarte mic, sub 2%. Măsurile de protecție și extinderea testării reprezintă șansa României de a funcționa în siguranță și de a reporni economia.

Context:

Primul caz de COVID 19 a fost înregistrat în România, în mod oficial, la data de 26 februarie;

Ca urmare a creșterii numărului de cazuri, în 16 martie autoritățile declară stare de urgență;

Aproape toate sectoarele economice își reduc activitatea, în consecință sute de mii de contracte de muncă au fost suspendate, economia României devine semi blocată;  

Predicțiile specialiștilor rămân rezervate, se anticipează al doilea vârf al infectărilor pe final de an, la care se adaugă un estimate de 1-2 ani în ceea ce privește disponibilitatea unui vaccin pentru noul coronavirus;

Se restrânge și activitatea sistemului sanitar din România (în regim public și privat), cu scopul de a reduce rata de infecție. În plus, unele unități sunt transformate în unități pentru tratarea pacienților cu COVID;

În urma centralizării datelor INS, se atestă faptul că România se confruntă cu un număr mare de cadre medicale infectate –>1 din 7 pacienți infectați este un cadru medical.

În context, Sistemul Medical MedLife, liderul pieței serviciilor medicale private locale, a elaborat și implementat, o serie de măsuri și proceduri de triaj și protecție împotriva infectării cu noul coronavirus pentru a asigura continuitatea activității în condiții de maximă siguranță, atât pentru pacient, cât și pentru personalul medical și non-medical.

Mai mult, dat fiind riscul de expunere a personalului medical și auxiliar, MedLife decide să investească resurse considerabile în testarea preventivă și sistematică a cadrelor medicale și personalului auxiliar din unitățile MedLife, derulând un studiu în premieră, folosind spre validare metodele de testare pe măsură ce acestea au devenit disponibile.

Întrebări de cercetare:

Cât de eficiente sunt măsurile de protecție și procedurile de lucru MedLife elaborate și implementate odată cu declanșarea epidemiei?

În caz afirmativ, pot fi aceste măsuri și proceduri adaptate și translatate și în alte sectoare ale economiei, astfel încât companiile să își poată relua treptat activitatea în condiții de maximă siguranță?

Care sunt nivelul și ritmul de imunizare naturală a populației, tinând cont de faptul că alte cercetări din alte state au confirmat existența unui număr semnificativ de pacienți asimptomatici infectați cu SARS-CoV 2 care nu se regăsesc în statisticile medicale oficiale COVID-19? 

Eșantionare și abordare metodologică

Pentru a veni cu un răspuns la întrebările de cercetare, MedLife a desfășurat în perioada 24 martie - 31 aprilie un studiu în rândul personalului medical și auxiliar propriu pe un eșantion reprezentativ de n~1000, cadre medicale și personal auxiliar din 15 cele mai importante orașe în care MedLife operează clinici și spitale. Subiecții studiului sunt în proporție de 90% cadre medicale, medici, asistenți și infirmieri, restul de 10% fiind reprezentat de personalul din departamentele de recepție și administrativ.

Capitala are cea mai mare pondere în rezultatele studiului, de cca 40%. Orașele Arad, Brașov Cluj și Sibiu contribuie fiecare cu o pondere de 6 – 16%, în timp ce restul personalului MedLife, testat și intervievat provine din orașe precum Contanța, Craiova, Piatra Neamț, Brăila, Timișoara, Pitești, Galați, Targoviște și Ploiești.

Pentru acest studiu au fost folosite  în trepte, gradual  pentru validare 4 metode de testare: metoda moleculară RT- PCR, considerată gold standard pentru identificarea virusului SARS Cov2, testarea serologică prin metoda Chemiluminiscență (doi producători cu echipamente și kituri diferite: Maglumi, respectiv Yhlo), și prin metoda ELISA, precum și teste rapide pentru determinarea anticorpilor de tip IgM și IgG.

Persoanele selectate au fost testate cu scopul de a verifica proporția persoanelor care au dezvoltat anticorpi (IgG, IgM) până în momentul desfășurării studiului sau care erau infectate în momentul desfășurării proiectului. În plus, subiecții selectați au participat la un sondaj de opinie de măsurare a modului în care contextul COVID-19 le-a influențat percepțiile, atitudinile și stilurile de viață.

Rezultate și concluzii:\

Personalul medical și auxiliar MedLife este sănătos. Măsurile de protecție și triaj luate de companie au funcționat și pot fi replicate.

Rezultatele preliminare ale studiului derulat de MedLife arată că din cei peste 1000 de subiecți testați, cadre medicale și personal auxiliar propriu, au fost identificate pozitiv prin RT PCR 4 persoane, infirmieri și asistenți medicali din București și Arad, cazurile fiind deja făcute publice de către MedLife. Cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT PCR au fost confirmate și prin testele serologice. În plus, au fost detectați anticorpi IgG la pentru alte 1,6 % persoane din totalul de subiecți testați. 

Numărul foarte mic de cadre medicale și personal auxiliar infectate, confirmă încă o dată faptul că măsurile de triaj și prevenție epidemiologică implementate de MedLife au funcționat. Au fost introduse filtrele telefonice și cele de la intrarea în clinici, declarațiile pe proprie răspundere, măsuri privind echiparea corespunzătoare a echipamentelor de protecție, testarea preventivă și sistematică a cadrelor medicale, testarea temperaturii la intrarea în serviciu și lista poate continua. Implimentarea acestor măsuri a contribuit direct la limitarea la minimum a numărului de persoane infectate în rândul personalului medical și auxiliar MedLife. Această concluzie este relevantă mai ales în contextul în care a existat o rată de expunere foarte ridicată a personalului MedLife la infecție, superioară populației generale. Printre sutele de mii de pacienți care au  trecut pragul clinicilor și spitalelor MedLife de la debutul pandemei, au fost sute de pacienți cu patologie respiratorie acută, dar și zeci de pacienți care au refuzat să semneze declarația pe proprie răspundere privind istoricul de călătorie sau istoricul de contacți.

Testele serologice, recomandate ca metodă complementară testării RT-PCR pentru screening serologic și verificarea răspunsului imun pe populații mari. Testele rapide sunt insuficient validate

Datele studiului arată că rezultatele testelor serologice s-au corelat în proporție foarte ridicată cu  rezultatele testelor RT-PCR. Astfel, toate cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT PCR, introduse voit în eșantion pentru verificarea metodei, au fost confirmate de testele serologice. În plus, au fost detectați anticorpi IgG pentru alte 16 persoane, respectiv 1,6 % din totalul de 1005 de subiecți testați.  

Testarea RT-PCR rămâne gold standard pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS Cov2 întrucât are un grad foarte înalt de precizie și detectează infecția în cel mai scurt timp de la expunere. În egală măsură, acest studiu a demonstrat că testele serologice pentru anticorpi pot fi folosite ca metodă complementară testării RT PCR. Acestea au o precizie și o acuratețe rezonabilă și pot fi folosite cu succes pentru supravegherea epidemiologică prin testări serologice a cadrelor medicale și pot fi extinse către populații mari, mai ales izolate, pentru evaluarea răspunsului imun ca urmare a infecției naturale inaparentă sau aparentă clinic, și în corelație cu RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului final.

Potrivit aceluiași studiu, testele rapide pentru detectarea anticorpilor au o precizie mai scăzută și este posibil să se dovedească ineficiente în contextul clinic al pacienților.

Procentul populației imunizate pentru COVID 19 la nivelul eșantionului evaluat din diverse regiuni ale țării este foarte mic. Măsurile de protecție și extinderea testării reprezintă șansa României de a funcționa în siguranță și de a reporni economia

Studiul derulat de MedLife mai arată că procentul populației imunizate natural pentru COVID 19 la nivelul eșantionului evaluat din diverse regiuni ale țării este foarte mic. De asemenea, există un procent de cca 1% persoane asimptomatice care au fost identificate doar cu anticorpi IgG pozitivi, și care la un moment dat ar fi putut fi infectați și ar fi putut transmite infecția celor din jur.

Dat fiind numărul destul de mare de angajați testați și buna distribuție a lor teritorială, precum și faptul că au avut contact social extins, respectiv au interacționat cu membrii de familie, au mers la cumpărături pentru alimente, s-au deplasat zilnic de la serviciu acasă, o parte dintre aceștia folosind transportul în comun, arată ca profilul lor nu este total diferit de cel al unor persoane obișnuite. Prin urmare cel mai probabil, populația României nu are încă imunitate specifică pentru COVID 19.

Pe termen mediu și lung o șansă importantă a României pentru a funcționa în siguranță și pentru a relansa economia ar putea fi reprezentată de extinderea testării și respectarea cu strictețe a măsurilor de prevenție.

Dat fiind eficiența măsurilor de protecție inițiate de MedLife în propriile unități, eficiență dovedită prin numărul foarte mic de persoane infectate (sub 2%), este binevenită adaptarea acestora în rândul angajaților altor companii pentru a funcționa în siguranță.

***

Se recomandă ca interpretarea rezultatului să fie făcută în strictă coroborare cu date clinice și epidemiologice și sub rezerva informațiilor încă incomplete privind răspunsul serologic al organismului uman la infecția cu noul coronavirus.

Cercetare privind impactul COVID’19 asupra starii de sanatate, atitudinilor si stilurilor de viata. Raport de cercetare

Context

In Romania, primul caz de COVID’19 a fost inregistrat, in mod oficial, in data de 26 februarie. Ca urmare a cresterii numarului de persoane infectate si depasirii pragului de 150 de cazuri, in data de 16 martie autoritatile au declarat stare de urgenta, moment in care aproape toate sectoarele economice si-au redus intr-o masura mai mica sau mai mare activitatea. Conform datelor de la Ministerul Muncii, aproape 250,000 de contracte de munca au incetat, persoanele afectate nemaibeneficiind de masura somajului tehnic acoperit de stat. In plus, pana la data de 22 aprilie, s-au inregistrat peste 1 milion de contracte de munca suspendate: aprox. o treime din industria prelucratoare, aprox. 20% dim comertul cu ridicata si amanuntul si mai mult de 10% din industria ospitalitatii (hoteluri si restaurante).

Restrictiile impuse atat populatiei, cat si agentilor economici au reusit sa incetineasca raspandirea epidemiei pe teritoriul Romaniei, un cadru care, desi favorabil in ceea ce priveste evolutia numarului de infectari, nu pare fezabil pe termen mediu si lung din perspectiva economica. Predictiile specialistilor nu sunt foarte optimiste, anticipandu-se un alt 2-lea varf al infectarilor pe final de an, la care se adauga si un termen estimat de 1 - 2 ani in ceea ce priveste disponibilitatea unui vaccin care sa confere imunitate organismului impotriva noului coronavirus.

Activitatea sistemului sanitar din Romania, atat cel public cat si cel privat, a fost si el restructurat, scopul fiind acela de:

reducere a riscului de infectare atat in randul populatiei generale, cat si in randul personalului medicat (ex. medici, asistente, infirmiere, receptie, administrativ, etc.)

transformarea unor unitati sau parti ale acestora in spatii dedicate tratamentului pacientilor diagnosticati cu COVID’19 

Conform Institutului de Sanatate Publica, in urma centralizarii datelor pentru saptamana 13-19 aprilie 2020, unul din 7 cazuri diagnosticate cu COVID-19 a fost confirmat la personalul medical (1.031 de cazuri). Federația Solidaritatea Sanitară a numarat insa 1.743 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, centralizarea fiind făcută cu ajutorul datelor oficiale, al liderilor sindicali pe care ii au in fiecare unitate medicală sau direct de la salariaţii din sistemul sanitar. (https://www.rfi.ro/social-120460-insp-1031-de-cadre-medicale-au-covid-19-federatia-solidaritatea-sanitara-procentul-e)

MedLife, liderul pe piata serviciilor medicale private locale, a elaborat si implementat, o serie de masuri si proceduri de triaj si protectie impotriva infectarii cu noul coronavirus pentru a asigura continuitatea activitatii in conditii de maxima siguranta atat pentru pacient, cat si pentru personalul medical si non-medical.

Provocari

Reluarea activitatii economice in conditii de maxima siguranta este poate cea mai mare provocare tinand cont de particularitatile virusului (ex. modalitatea de raspandire, rata de contagiozitate inclusiv de la pacienti asimptomatici sau care prezinta simptome usoare, ciclul replicativ viral mare, etc.), de tipurile de testari folosite (testele rapide au rata mare de eroare, testul PCR este mult mai acurat, are insa o durata de procesare de aprox. 24 ore), de lipsa unui vaccin care sa previna infectia cu SARS-CoV 2.

Impactul pe termen scurt/ mediu, dar si lung asupra populatiei in ceea ce priveste:

dimensiunea financiara (nivelul veniturilor, rata somajului)

starea de sanatate (ex. preluarea urgentelor medicale, tratamentul bolilor cronice, etc.), inclusiv cea psihica/ emotionala determinata de masurile de izolare, de distantare, de lipsa mobilitatii sau de fenomenul de virtualizare a realitatii ca urmare a transferului in mediul online a unui numar semnificativ de mare de activitati

Va fi puternic influentat de momentul in care economia isi va reporni motoarele, de unde si preocuparea de a identifica solutii si un cadru de continuare a activitatii fara efecte negative asupra ratei de contaminare atat a populatiei active, cat si a populatiei vulnerabile (ex. oameni in varsta sau cu comorbiditati)

Intrebari de cercetare

Care sunt nivelul si ritmul de imunizare naturala a populatiei tinand cont de faptul ca alte cercetari din alte state au confirmat existenta unui numar semnificativ de pacienti asimptomatici infectati cu SARS-CoV 2 care nu se regasesc in statisticile medicale oficiale COVID’19?

Cat de eficiente sunt masurile de protectie si procedurile de lucru Medlife elaborate si implementate odata cu declansarea epidemiei?

In caz afirmativ, pot fi aceste masuri si proceduri adapatate si translatate si in alte sectoare ale economiei astfel incat companiile sa isi poata relua treptat activitatea in conditii de maxima siguranta?

Abordare metodologica

Pentru a veni cu un raspuns la intrebarile de mai sus, Medlife a desfasurat in perioada 24 martie - 30 aprilie un studiu in randul personalului medical si auxiliar propriu pe un esantion reprezentativ de n=1005 respondenti. Persoanele selectate au fost testate cu scopul de a verifica proportia persoanelor care au dezvoltat anticorpi (IgG, IgM) pana in momentul desfasurarii studiului sau care erau infectate in momentul desfasurarii proiectului. In plus, subiectii selectati au participat la un sondaj de opinie de masurare a modului in care contextul COVID’19 le-a influentat perceptiile, atitudinile si stilurile de viata.

Populatia tinta: populatia adulta a Romaniei

Cadrul de esantionare: personalul medical (medici, asistente, infirmiere) si auxiliar (receptie, administrativ, etc.) MedLife.

Metodologia de esantionare: probabilistica, stratificata, multi-stadiala

Criteriile de stratificare: tipul de personal (medici, asistente, infirmiere, receptie, personal administrativ) si regiunea geografica

Stadiile de esantionare:

1. Selectia oraselor in care Medlife are unitati medicale;

2. Selectia unitatilor medicale din orasele selectate;

3. Din fiecare unitate medicala selectata, selectia aleatoare a respondentilor din cele 4 categorii profesionale vizate: medici, asistente/ infirmiere, receptie, personal administrativ

Post-stratificare: procedura de ponderare a datelor a fost aplicata cu scopul de a anula distorsiunea care a avut loc in procesul de esantionare. Astfel, greutatea fiecarui respondent a fost calculata in functie de prevalenta grupului din care face parte (FUNCTIE x ORAS) in esantion vs in universul total format din personalul medical si auxiliar Medlife care intra in contact cu pacientii. Ponderi mai mari au primit respondentii din grupurile sub-reprezentate in esantion si ponderi mai mici au primit respondentii din grupurile supra-reprezentate in esantion. Tabelele de mai jos reflecta distributia respondentilor inainte si dupa-aplicarea procedurii de ponderare.

Marimea esantionului: pentru acest studiu au fost folosite succesiv 4 metode de testare: metoda moleculară RT- PCR, considerată gold standard pentru identificarea virusului SARS Cov2, testarea serologică prin metoda Chemiluminiscență (doi producători cu echipamente și chituri diferite: Maglumi, respectiv Yhlo), și prin metoda Elisa, precum și teste rapide pentru determinarea anticorpilor de tip IgM și IgG.

Reprezentativitate: esantionul construit este reprezentativ pentru personalul medical (medici, asistente, infirmiere) si auxiliar (receptie, administrativ, etc.) Medlife care intra in mod curent in contact cu pacientii. Pentru anumite rezultate ale studiului cum ar fi cele legate de rata de imunizare, extrapolarea la nivelul intregii populatii s-ar putea valida din urmatoarele considerente:

gradul mare de expunere a segmentului vizat comparativ cu restul populatiei, aceasta din urma fiind mai putin vulnerabila din perspectiva contaminarii cu noul coronavirus gratie restrictiilor privind mobilitatea si socializarea impuse de catre ordonanta de urgenta (in medie, la locul de munca, persoanele participante la studiu au intrat in contact cu cel putin 30 de persoane, dintre care aproximativ jumatate au fost pacienti)

profilul ocupational al membrilor gospodariilor din care provin participantii la studiu ar putea prezenta similaritati cu profilul ocupational al populatiei adulte generale din urban

n=1005

3% eroare de esantionare

Tipul de masuratori:

Teste de laborator: teste rapide, RT-PCR, teste serologice

Sondaj pe baza unui chestionar structurat ce a vizat urmatoarele obiective de cercetare:

- Profilul ocupational in perioada pre COVID’19, dar si dupa instituirea starii de urgenta in ceea ce priveste: numarul de contacti din spital, numarul de pacienti pentru care consultul/ tratamentul/ interventia a implicat si contactul fizic;

- Profilul social aferent perioadei de dupa instituirea starii de urgenta: mijloace de transport folosite, tipuri de activitati desfasurate in afara casei si frecventa acestora;

- Atitudinea fata de COVID’19: starea de sanatate si nivelul de vulnerabilitate percepute, motivatiile din spatele perceptiilor;

- Coordonatele demografice: gen, varsta, marimea si structura gospodariei, tipul de locuinta (incl. numarul de camere), meseria partenerului de viata.

Principalele rezultate

Teste de laborator:

Pentru acest studiu au fost folosite in trepte, gradual pentru validare 4 metode de testare: metoda moleculară RT- PCR, considerată gold standard pentru identificarea virusului SARS Cov2, testarea serologică prin metoda Chemiluminiscență (doi producători cu echipamente și kituri diferite: Maglumi, respectiv Yhlo), și prin metoda ELISA, precum și teste rapide pentru determinarea anticorpilor de tip IgM și IgG.

Rezultatele studiului derulat de MedLife arată că din cei peste 1.000 de subiecți testați, cadre medicale și personal auxiliar propriu, au fost identificate pozitiv prin RT PCR 4 persoane, infirmieri și asistenți medicali din București și Arad, cazurile fiind deja făcute publice de către MedLife.  Datele studiului arată că rezultatele testelor serologice s-au corelat în proporție foarte ridicată cu rezultatele testelor RT-PCR. Astfel, toate cele 4 persoane detectate pozitiv prin RT PCR, introduse voit în eșantion pentru verificarea metodei, au fost confirmate de testele serologice. În plus, au fost detectați anticorpi IgG pentru alte 16 persoane, respectiv 1,6% din totalul de 1.005 de subiecți testați.

Potrivit aceluiași studiu, testele rapide au o precizie mai scăzută și este posibil să se dovedească ineficiente în contextul clinic al pacienților. Se mai impune precizarea că absolut toate persoanele testate cu excepția celor 4 detectate pozitiv prin RT PCR erau la data efectuării testelor total asimptomatici. În acest sens, s-a testat temperatura și orice alt simptom specific infecțiilor respiratorii acute.

Testele serologice pot fi folosite cu succes pentru supravegherea epidemiologică prin testări serologice a cadrelor medicale și pot fi extinse către populații mari, mai ales izolate, pentru evaluarea răspunsului imun ca urmare a infecției naturale inaparentă sau aparentă clinic, și în corelație cu RT-PCR pentru stabilirea diagnosticului final.

Sondaj: Impactul COVID’19 asupra activitatii profesionale

Chiar daca in perioada COVID’19, de dupa instalarea starii de urgenta, numarul contactelor din spital/ policlinica s-a redus semnificativ in toate segmentele analizate – medici, asistente, infirmiere, receptie, personal administrativ, expunerea personalului MedLife si, implicit, riscul de infectare sunt semnificative si probabil net superioare valorilor inregistrate in randul populatiei generale.

Impactul COVID’19 asupra stilului de viata

Ambele contexte, atat cel profesional cat si cel privat, reflecta un individ activ din punct de vedere social, angajat saptamanal si in alte activitati in afara locuintei, nevoit sa foloseasca nu doar autoturismul propriu, dar si mijloacele de transport in comun. Mai mult, in randul toturor segmentelor analizate, putem observa prezenta contactelor fata in fata si cu alte persoane decat cele din propria gospodarie sau spital/ policlinica (pacienti, colegi), surprinzand astfel pentru marea majoritate activitatile voluntare oferite de respondenti care au oferit ajutor medical rudelor si prietenilor si au facut aprovizionarea pentru rude si prieteni.

Persoanele impreuna cu care locuiesc cei intervievati, la randul lor, ar putea reprezenta o posibila sursa de infectare cu SARS -CoV 2 dat fiind profilul social al acestora:

65% dintre respondenti au declarat ca in gospodaria lor exista cel putin un membru care a intrat in contact si cu alte persoane din afara gospodariei;

aproape jumatate dintre respodenti au mentionat ca exista cel putin un membru in gospodarie care s-a deplasat la serviciu in ultimele 7 zile la care se adauga si alte activitati realizate in afara locuintei cum ar fi cumparaturile, activitatea fizica (incl. plimbari) sau ingrijirile/ asistenta acordata altor persoane.

Atitudinea fata de COVID'19

Masurile de protectie adecvate nu doar ca au protejat personalul Medlife improtriva COVID 19, dar au intarit in randul angajatilor sentimentul de control, acestia simtindu-se mai putin vulnerabili in fata virusului.

Profilul demografic al respondentului la studiu

Din perspectiva caracteristicilor demografice, infirmierele par sa fie categoria cea mai vulnerabila in ceea ce priveste urmarile unei posibile infectari cu SARS - CoV 2, dar si a potentialului de transmitere a virusului altor persoane. Este categoria cu cea mai mare medie de varsta (1 din 2 au peste 50 de ani), cu cel mai mare numar mediu de membri in gospodarie, ponderea infirmierelor nevoite sa faca naveta fiind mult peste valoarea inregistrata la nivelul intregului personal Medlife (38% versus 26%).

Concluzii

Intrebare: Care sunt nivelul si ritmul de imunizare naturala a populatiei tinand cont de faptul ca alte cercetari din alte state au confirmat existenta unui numar semnificativ de pacienti asimptomatici infectati cu SARS-CoV 2 care nu se regasesc in statisticile medicale oficiale COVID’19?

Raspuns: Rata de imunizare naturala a populatiei analizate este foarte mica (sub 2%). Prin urmare, pana la aparitia unui vaccin, elaborarea unui cadru de masuri de protectie pentru angajatii companiilor astfel incat acestia sa isi poata continua activitatea devine prioritate pentru a nu adanci si mai multe efectele negative pe care pandemia le-a avut si le va avea asupra economiei si, implicit, nivelului de trai si calitatii vietii populatiei.

Pentru anumite rezultate ale studiului cum ar fi cele legate de rata de imunizare, extrapolarea la nivelul populatiei generale s-ar putea valida din urmatoarele considerente:

gradul mare de expunere a segmentului vizat comparativ cu populatia generala, aceasta din urma fiind mai putin vulnerabila din perspectiva contaminarii cu noul coronavirus gratie restrictiilor privind mobilitatea si socializarea impuse de catre ordonanta de urgenta (in medie, la locul de munca, persoanele participante la studiu au intrat in contact cu cel putin 30 de persoane, dintre care aproximativ jumatate au fost pacienti)

profilul ocupational al membrilor gospodariilor din care provin participantii la studiu ar putea prezenta similaritati cu profilul ocupational al populatiei adulte generale din urban

Mai mult decat atat, dat fiind numărul destul de mare de angajați testați și buna distribuție a lor teritorială, precum și faptul că au avut contact social extins, respectiv au interacționat cu membrii de familie, au mers la cumpărături pentru alimente, s-au deplasat zilnic de la serviciu acasă, o parte dintre aceștia folosind transportul în comun, arată ca profilul lor nu este total diferit de cel al unor persoane obișnuite. Prin urmare cel mai probabil, rata de imunizare naturala de sub 2% evidentiata de acest studiu poate fi relevanta pentru populația României, care, mai probabil, nu are încă imunitate specifică pentru COVID 19.

Intrebare: Cat de eficiente sunt masurile de protectie si procedurile de lucru MedLife elaborate si implementate odata cu declansarea epidemiei?

Raspuns: Numărul foarte mic de cadre medicale și personal auxiliar infectate, confirmă încă o dată faptul că măsurile de triaj și prevenție epidemiologică implementate de MedLife au funcționat. Au fost introduse filtrele telefonice și cele de la intrarea în clinici, declarațiile pe proprie răspundere, purtarea echipamentelor de protecție de către personalul medical și suport, testarea preventivă și sistematică a cadrelor medicale, testarea temperaturii la intrarea în serviciu și lista poate continua. Toate acestea au contribuit la limitarea la minimum a numărului de persoane infectate și pastrarea personalul medical și auxiliar MedLife sanatos.

Rata de expunere a personalului la infecție a fost foarte ridicata, superioară populației generale. Printre sutele de mii de pacienți care au trecut pragul unitatilor MedLife de la debutul pandemei, au fost sute de pacienți cu patologie respiratorie acută, dar și zeci de pacienți care au refuzat să semneze declarația pe proprie răspundere privind istoricul de călătorie sau istoricul de contacți. Cu toate acestea, masurile de protectie a personalului Medlife si-au dovedit eficienta, numarul celor infectati reprezentand mai putin de 2% din totalul personalului.

Intrebare: In caz afirmativ, pot fi aceste masuri si proceduri adaptate si translatate si in alte sectoare ale economiei astfel incat companiile sa isi poata relua treptat activitatea in conditii de maxima siguranta?

Raspuns: Dat fiind faptul ca MedLife a implementat un set extins de masuri de preventie epidemiologica, iar acestea au avut direct impact asupra numarului foarte mic de persoane infectate, compania va putea adapta si translata aceste masuri si in randul altor companii pentru a le ajuta sa isi reia activitatea in conditii de siguranta. Printre cele mai importante masuri care se vor putea translata enumeram:

Introducerea filtrelor de triaj

reguli de contact social si profesional

Declaratie pe proprie raspundere

Purtarea echipamentelor de protectie

Dotarea unitatilor cu dezinfectanti si materiale sanitare de protectie

Informarea angajatilor cu privire la nevoia de igienizarea a manilor si limitarea contactului social

Masurarea temperaturii la intrarea in serviciu

Managementul circuitelor si odihna personalului

Testarea preventiva

Recalibrarea personalului din prima linie in functie de starea de sanatate si rezistenta la infectie

Masurile vor fi calibrate in functie de specificul si nevoile fiecarei companii in parte.

Se recomandă ca interpretarea rezultatului să fie făcută în strictă coroborare cu date clinice și epidemiologice și sub rezerva informațiilor încă incomplete privind răspunsul serologic al organismului uman la infecția cu noul coronavirus.

***

Studiul MedLife pentru evaluarea imunizarii naturale a populatiei s-a derulat in perioada 24 martie – 30 aprilie, in randul personalului medical si auxiliar propriu

Studiul a fost realizat de catre MedLife in  cadrul a 3 laboratoare din grup: laboratorul central MedLife din Bucuresti, Laboratorul Centrului Medical Panduri si laboratorul Sfanta Maria.  

Coordonator echipe laboratoare: dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicina de laborator, Sef de laborator MedLife Grivita.

Suport stiintific oferit de: dr. Valeriu Gheorghita, medic primar Boli Infectioase Doctor in Medicina, Asistent Universitar UMF Dr. Carol Davila, Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central Dr. Carol Davila si dr. Mihai Varciu, medic primar endocrinologie, doctor in medicina, Sef de lucrari Universitatea Transilvania Brasov, Director medical MedLife Brasov.

Pe partea de metodologie si esantionare, studiul a fost supervizat de Andi Dumitrescu, consultant si expert in cercetare de piata cu o experienta de peste 20 de ani. Dl Dumitrescu a condus compania GfK Romania, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.

Rezultate detaliate

Nota: Toate bazele de raportare (N=...) sunt neponderate. Estimatorii statistici sunt reprezentativi pentru universul Medlife ca urmare a aplicarii procedurii de post-stratificare. Pentru mai multe detalii despre cum au fost calculati coeficientii de ponderare, consulta capitolul „Abordare metodologica”.

Impactul COVID’19 asupra activitatii profesionale

Concluzie

Chiar daca in perioada COVID’19, de dupa instalarea starii de urgenta, numarul contactelor din spital/policlinica s-a redus semnificativ in toate segmentele analizate – medici, asistente, infirmiere, receptie, personal administrativ – expunerea personalului MedLife si, implicit, riscul de infectare sunt semnificative si probabil net superioare valorilor inregistrate in randul populatiei generale.

Rezultate

Dupa instalarea starii de urgenta, personalul Medlife a intrat in contact, in medie, cu aproximativ 30 de persoane, dintre care aproximativ jumatate au fost pacienti. Cel mai expus a fost personalul din receptie - 47 de contacte pe zi dintre care aprox. 60% pacienti. Asistentele/ infirmierele si personalul administrativ au interactionat zilnic, in medie, cu 33-34 de persoane, dintre care jumatate au fost pacienti. Medicii, de pe alta parte, se remarca prin cea mai mica expunere – 21 persoane in medie pe zi, din care aprox. 40% pacienti.

Pentru 62% din pacientii cu care medicii au intrat in contact, consultul/ interventia a implicat si contactul fizic.

Pentru 47% din pacientii cu care asistentele/ infirmierele au intrat in contact, consultul/ interventia a implicat si contactul fizic

Tabele detaliate

Numarul de persoane cu care personalul medical si auxiliar MedLife a intrat in contact in medie intr-o zi (in spital/ policlinica)

Impactul COVID’19 asupra stilului de viata

Concluzie

Ambele contexte, atat cel profesional cat si cel privat, reflecta un individ activ din punct de vedere social, angajat saptamanal si in alte activitati in afara locuintei, nevoit sa foloseasca nu doar autoturismul propriu, dar si mijloacele de transport in comun. Mai mult, in randul tuturor segmentelor, putem observa prezenta contactelor fata in fata si cu alte persoane decat cele din propria gospodarie sau spital/ policlinica (pacienti, colegi), surprinzand astfel pentru marea majoritate activitatile voluntare oferite de respondenti care au oferit ajutor medical rudelor si prietenilor si au facut aprovizionarea pentru rude si prieteni.

Persoanele impreuna cu care locuiesc cei intervievati, la randul lor, ar putea reprezenta o posibila sursa de infectare cu SARS -CoV 2 dat fiind profilul social al acestora:

65% dintre respondenti au declarat ca in gospodaria lor exista cel putin un membru care a intrat in contact si cu alte persoane din afara gospodariei;

Aproape jumatate dintre respodenti au declarat ca exista cel putin un membru in gospodarie care s-a deplasat la serviciu in ultimele 7 zile la care se adauga si alte activitati realizate in afara locuintei cum ar fi cumparaturile, activitatea fizica (incl. plimbari) sau ingrijirile/ asistenta acordata altor persoane.

Rezultate

Marea majoritate a personalului Medlife investigat se deplaseaza la spital/ policlinica cu autoturismul personal (61%), in timp ce 26% din personal foloseste un mijloc de transport in comun. Cele mai expuse segmente sunt infirmierele si personalul auxiliar, acestea folosind intr-o masura semnificativ mai mare mijloacele de transport in comun. (aprox. jumatate dintre infirmiere, 4 din 10 persoane care lucreaza in receptie, mai mult de jumatate din restul personalului auxiliar).

Saptamanal, personalul Medlife este angajat si in alte tipuri de activitati in afara casei, cele mai frecvente fiind cumparaturile, fie din magazinele mici din proximitatea locuintei (aprox. 78%), fie din magazine mari de tip super- sau hyper-market (aprox. 64%). 4 din 10 respondenti au iesit in ultima saptamana in proximitatea locuintei pentru a desfasura o activitate fizica (incl. plimbare), iar o treime a acordat ingrijiri/ asistenta altor persoane din afara gospodariei.

Numarul celor care au facut achizitii online este relativ mare – 4 din 10 participanti la studiu. Frecventa acestuit tip de achizitie este de 1.59, valori mai mari fiind inregistrate in randul medicilor (1.76).

Tabele detaliate

Activitati desfasurate in afara casei in ultimele 7 zile

Mijlocul de transport folosit cel mai des pentru deplasarea inspre si dinspre spital/ policlinica in ultimele 7 zile

Incidenta cumparaturilor online in ultimele 7 zile

Impactul COVID’19 asupra celorlalti membri ai gospodariei

Atitudinea fata de COVID'19

Concluzie

Masurile de protectie adecvate nu doar ca au protejat personalul Medlife improtriva COVID 19, dar au intarit in randul angajatilor sentimentul de control, acestia simtindu-se mai putin vulnerabili in fata virusului.

Rezultate

Aproape toti cei chestionati declara ca starea lor de sanatate este una foarte buna (aprox. 56%) sau buna (aprox. 39%). Cu toate acestea atitudinea fata de virus in ceea ce priveste vulnerabilitatea este puternic polarizata – 27% isi recunosc vulnerabilitate in principal datorita contagiozitatii virusului, 34% au o pozitie neutra. Restul de 39% simt mai degraba ca au sau pot sa aiba un control asupra bolii invocand in principal masurile de protectie din spital la care se adauga optimismul in ceea ce priveste atat starea de sanatate, cat si rata de contagiozitate a virusului.

Cel mai vulnerabili se simt medicii, in timp ce nivelul perceput de vulnerabilitate este cel mai mic in randul personalului auxiliar.

Tabele detaliate

Stare de sanatate


 

Atitudine fata de virus


Profilul demografic al respondentului la studiu

Concluzie

Din perspectiva caracteristicilor demografice, infirmierele par sa fie categoria cea mai vulnerabila in ceea ce priveste urmarile unei posibile infectari cu SARS - CoV 2, dar si a potentialului de transmitere a virusului altor persoane. Este categoria cu cea mai mare medie de varsta (1 din 2 au peste 50 de ani), cu cel mai mare numar mediu de membri in gospodarie, ponderea infirmierelor nevoite sa faca naveta fiind mult peste valoarea inregistrata la nivelul intregului personal Medlife (38% versus 26%).

Caracteristici demografice

Structura universului MedLife este preponderent feminina (8 din 10 respondenti sunt femei), ponderea barbatilor fiind mai mare in randul functiilor suport (aprox. 40%) si in randul medicilor (aprox. 30%) 

Aproape doua treimi din personalul Medline – medical si auxiliar – au intre 30 si 50 de ani, categoriile de angajati analizate prezantand profile foarte diferite in ceea ce priveste distributia dupa varsta. Daca 1 din 2 infirmiere are peste 50 de ani, la polul opus gasim personalul din receptie, unde 6 din 10 persoane au sub 30 de ani.

9 din 10 respondenti locuiesc impreuna cu cel putin o alta persoana, iar o treime provine din gospodarii mari, cu 4 sau mai multi membri.

Marea majoritate locuieste intr-un apartament de bloc (65%), ponderea acestui tip de locuinta fiind mai mare in randul personalului auxiliar (receptie – 72%, alte departamente suport – 81%).

1 din 4 respondenti face naveta, locuind in afara localitatii in care se gaseste unitatea medicala in care lucreaza. In cazul infirmierelor, numarul celor care fac naveta este semnificativ mai mare (4 din 10).

Tabele detaliate


Materiale download

 Infografic studiu privind imunizarea naturală a populației: Click aici

Descarca raport de cercetare: Click aici

 

Alte NoutatiVezi toate Noutatile

Învățătorii se pot testa gratuit pentru depistarea anticorpilor specifici COVID-19 începând de astăzi   București, 1 septembrie: Începând de astăzi, 1 septembrie, și până pe data de 14 septembrie...
Ce este screening-ul metabolic neonatal? Un test modern de depistaj care urmărește înlocuirea testului Guthrie în practica pediatrică, acesta din urmă fiind considerat în zilele noastre nefiabil și...