Bronșiolita: cauze, diagnosticare și opțiuni de tratament

Despre bronșiolită

Bronșiolita este o afecțiune a plămânilor care apare ca urmare a unei infecții cu un virus la nivelul bronhiolelor și care se manifestă exclusiv la copii (poate apărea doar la sugari, bebeluși și copii de vârstă foarte mică, de până la doi ani).

În cazul copiilor mai mari și al adulților cu simptomatologie similară, vorbim despre bronșită, cu o singură excepție: la adulți poate apărea bronșiolita obliterantă, o afecțiune foarte rară și periculoasă, care se caracterizează prin apariția unor polipi la nivelul căilor respiratorii, ceea ce duce la blocarea acestora. Polipii apar rar la pacienții cu bronșită, numai atunci când exudatul inflamator se organizează fibrotic sau ca efect secundar al unor boli de plămâni, cum ar fi fibroza chistică sau în cazul transplantului de plămâni, pe fondul imunității scăzute.

Bronșiolita presupune o inflamare a bronhiolelor, o încărcare a acestora cu mucus, ca urmare a infecției cu un virus. Bronhiolele sunt ramuri terminale mici (cu un diametru de aproximativ 1 milimetru) ale căilor aeriene din plămâni. Ca urmare a inflamării lor și a încărcării cu mucus, respirația copilului devine dificilă. În cele mai multe cazuri, bronșiolitele pot fi îngrijite acasă.

Îngrijirile medicale de specialitate sunt absolut necesare. Este recomandat să se apeleze la sfatul specialistului de la primele semne de boală.

Bronșiolita tratată corect, se ameliorează după aproximativ 7-10 zile de la începerea tratamentului.

Această afecțiune apare, în mod frecvent, în sezonul rece.

Pentru controale, tratamente și intervenții medicale realizate la cele mai înalte standarde, vă așteptăm la Spitalul de Pediatrie MedLife. Medicii cu experiență și aparatura medicală performantă garantează cele mai bune rezultate, într-un mediu modern și prietenos cu cei mici.

Factori de risc

Bebelușii cu vârsta de până la 3 luni sunt cei mai expuși riscului de a face bronșiolită pentru că plămânii și sistemul lor imunitar nu sunt încă suficient de bine dezvoltați.

Există mai multe categorii de sugari și copii care au un risc crescut de a face bronșiolită:

• copiii născuți prematur;
• copiii cu boli de inimă sau de plămâni;
• copiii cu un sistem imunitar slăbit;
• copiii expuși la fumul de țigară (părinți fumători);
• copiii care nu au fost alăptați la sân (laptele matern ajută sistemul imunitar al copilului);
• copiii care intră în contact frecvent cu alți copii sau au frați și surori mai mari, aflaţi în colectivitate (grădiniţă sau şcoală);
• copiii care petrec timp în spații aglomerate.

Diagnosticare

Medicul pediatru sau medicul de boli infecțioase sunt cei care pot pune diagnosticul de bronșiolită. Deducția părintelui, în baza simptomelor, nu ține loc de diagnostic.

Consultul de specialitate presupune un examen fizic și verificarea nivelului de oxigen din sânge. În scopul diagnosticării bronșiolitei este posibil să fie solicitate o serie de analize de laborator, precum cultura de secreție nazală cu antibiogramă, hemogramă, IgA și IgG virus respirator sincițial.

În cazul în care medicul suspicionează existența pneumoniei, poate fi indicată și realizarea unei radiografii pulmonare.

Prevenție

Pentru că bronșiolita este o boală contagioasă, este important ca regulile de igienă să fie strict menținute. Spălarea frecventă a mâinilor este regula de bază.

Pentru a preveni apariția bolii este indicat ca persoanele care prezintă semne și simptome de gripă ori răceală să nu intre în contact cu bebeluşii şi copiii de până în doi ani.

Spălarea și dezinfectarea frecventă a lucrurilor pe care le folosește copilul scad riscul de apariție a bronșiolitei. Aceeași recomandare este valabilă și pentru suprafețele pe care familia le folosește, în comun, în mod frecvent: mese, blaturi de bucătărie, clanțele ușilor, etc.