Bronșiolita: cauze, diagnosticare și opțiuni de tratament

Cauze

Bronșiolita este cauzată de o infecție virală, în cele mai multe cazuri de virusul respirator sincițial (RSV). Acest virus este des întâlnit și se răspândește extrem de ușor prin tuse și strănut. Aproape toți copiii trec printr-o infecție cu acest virus până la vârsta de doi ani.

La copiii mai mari de 2 ani, dar și la adulți, o infecție cu virusul respirator sincițial poate să provoace tuse sau o răceală comună, dar la cei cu vârste mici poate duce la apariția bronșiolitei.

În momentul în care virusul a ajuns în organism, bronhiolele se inflamează, se încarcă de mucus și respirația devine dificilă.

În sezonul rece, epidemiile cu virusul respirator sincițial sunt frecvente și răspândirea acestuia se face ușor, prin aer, prin picături, prin folosirea în comun a obiectelor. Infectarea cu acest virus respirator sincițial nu duce la imunizare, astfel că, în următorul sezon rece, probabilitatea ca cel mic să se reinfecteze rămâne la fel de mare.

Bronșiolita poate fi provocată și de alte virusuri, precum cele care duc la apariția gripei sau a răcelilor comune. Indiferent de tipul de virus care a provocat afecțiunea, simptomele sunt similare. Doar testele de laborator pot detecta cu certitudine ce agent patogen a provocat îmbolnăvirea.

Simptome

Într-o primă fază, simptomele bronșiolitei sunt similare cu simptomele unei răceli comune: strănut, nas înfundat sau scurgeri nazale, tuse și temperatură de până la 38° C.

Un copil cu bronșiolită poate avea și următoarele simptome:

• respirație sacadată;
• lipsa poftei de mâncare;
• somnolență;
• nu se trezește pentru a fi alăptat;
• este irascibil;
• scoate un șuierat ușor atunci când respiră.

În cele mai multe cazuri, simptomele se manifestă intens în primele 3-5 zile, iar tusea poate să persiste aproximativ 3 săptămâni.

Tratament

Tratamentul bronșiolitei poate fi făcut acasă sau ambulator. Numai în cazuri severe boala se tratează în spital. Statistica medicală arată că doar 3% dintre copiii cu bronșiolită au nevoie de îngrijire medicală în spital.

În cazul formelor ușoare de bronșiolită, tratamentul nu este unul specific. Presupune, în primul rând, hidratarea suficientă şi constantă. Simptomele pot fi ameliorate și cu ajutorul umidificatoarelor de cameră. Când este treaz, copilul trebuie menținut cât mai mult în picioare, pentru a-i ajuta respirația. Tot în acest sens se recomandă ca nasul copilului să fie curățat permanent, cu ajutorul unei pompe speciale și a soluțiilor pe bază de apă sărată.

Administrarea de antibiotic nu ajută în tratarea bronșiolitei întrucât aceasta este provocată, în cele mai multe cazuri, de un virus.

Orice medicament trebuie să îi fie administrat copilului doar cu recomandarea medicului și după indicațiile acestuia.

Complicații

În situațiile în care bronșiolita se complică, este posibil ca cel mic să aibă probleme mari în a respira, putând să ajungă la apnee (să aibă pauze în respiraţie).

Complicaţiile bronşiolitei se caracterizează prin febră mare, buze și degete învinețite, deshidratare (nivelul de urină scade considerabil, buzele copilului încep să se usuce). De asemenea, este posibil ca cel mic să aibă o stare de somnolență prelungită, să nu se trezească nici după 12 ore pentru a fi hrănit, iar când este treaz să fie extrem de irascibil.

În cazul nou-născutului prematur, complicațiile pot să apară la foarte scurtă vreme după ce s-au instalat primele simptome ale bronșiolitei.

Când apar aceste complicații, este important ca cel mic să primească îngrijiri de specialitate de urgenţă, astfel încât respirația şi nivelul oxigenului din sânge să îşi revină la normal în cel mai scurt timp.