Aceasta intrebare simpla a starnit o lupta apriga intre doua industrii, companiile producatoare dintr-o categorie incercand sa arate ca metoda adversarilor este daunatoare sanatatii: uscatoarele de maini imprastie bacteriile pe piele sau prosoapele de hartie se uda si favorizeaza dezvoltarea bacteriilor.
Se pleaca de la ideea ca bacteriile sunt daunatoare organismului, insa cele mai recente studii din domeniul microbiologiei arata ca anumite bacterii ce se regasesc pe piele sunt inofensive si chiar benefice pentru sanatatea organismului, iar inlaturarea lor ar putea face loc aparitiei agentilor patogeni. Pastrand in minte aceste aspecte, este necesar sa stabilim ce inseamna o piele curata, daca a fi curat nu presupune a fi lipsit de bacterii, scrie theatlantic.com.
Intr-un studiu din domeniul microbiologiei realizat recent de catre cercetatorii de la Universitatea din Oregon, oamenii de stiinta sustin ca analizele de specialitate realizate pe tema igienei corporale ne conduc catre redefinirea notiunii de "curat". Igiena, spun ei, nu se poate limita numai la inlaturarea bacteriilor.
Lupta se duce intre doua tabere: microbiologii ecologisti tind sa imparta bacteriile in functie de modul in care acestea se comporta in comunitati: comensale sau patogene, in timp ce microbiologii clinicieni le impart in functie de prezenta si comportamentul lor pe pielea umana: rezidente sau tranzitorii.
In acest sens, cercetatorii se intreaba daca cele doua vocabulare tehnice ar putea fi unite, astfel incat am putea spune ca bacteriile rezidente tind sa fie comensale (bacterii inofensive), iar cei tranzitorii tind sa fie patogene (ne pot imbolnavi).
Ideea centrala este ca, in viziunea microbiologilor ecologisti, inlaturarea bacteriilor care nu ne pun in pericol sanatatea ar putea avea consecinte negative asupra bunastarii organismului nostru. Insa lucrurile sunt mai complicate decat atat, intrucat unele bacterii sunt bune pana cand, dintr-un motiv oarecare, incep sa ne puna in pericol sanatatea. Spre exemplu, stafilococul auriu poate provoca infectii supurative de temut, dar acesta se regaseste pe tenul multor oameni fara a provoca neplaceri. In astfel de cazuri, impartirea bacteriilor in rele si bune nu ne este de ajutor, sunt de parere cercetatorii.
"Este cazul similar, prin analogie, cu ceea ce se intampla la nivel intestinal," este de parere Elaine Larson, specialista in epidemiologie. Spre exemplu, infectia cu clostridium difficile apare atunci cand unui pacient ii sunt administrate antibioice, acestea actionand prin distrugerea florei intestinale, ce favorizeaza raspandirea bacteriei clostridium difficile, care se gaseste in mod normal in intestin fara a cauza probleme unui organism sanatos, adauga epidemiologa.
Asa cum pe planul microbiomului intestinal doctorii se confrunta cu situatia in care se impune reglementarea prescrierii de tratamente pe baza de antibiotice, la fel se intampla si atunci cand vorbim despre sanatatea pielii; in lipsa studiilor de specialitate care sa ne ajute sa intelegem mai bine cum functioneaza microbiomul pielii, ne confruntam cu o intreaga industrie ce promoveaza produse pe baza de alcool, care au capacitatea de a ucide pana la 99,99% dintre bacteriile aflate in mod natural pe piele, punandu-ne in pericol sanatatea pielii.
Ce impact are modul in care ne spalam pe maini asupra sanatatii intregului nostru organism?
"Nu suntem in masura sa dam raspunsul chiar acum, dar cred ca atunci cand vom putea face acest lucru, va fi un raspuns foarte interesant." Poate ca vom dezvolta probiotice pentru piele. Unele companii deja dezvolta produse pe baza de bacterii bune, ce ar putea fi folosite in locul produselor obisnuite de curatare a tenului cu scopul de a pastra echilibrul microbian al pielii, adauga Elaine Larson.
Autor: G.T.
