Creierul joaca un rol in sindromul ”inimii frante”

Oamenii de stiinta au demonstrat, pentru prima data, ca creierul este implicat in dezvoltarea unei afectiuni cardiace, numita sindromul Takotsubo (TTS). Acestia au observat ca regiunile creierului responsabile de prelucrarea emotiilor si de controlul proceselor inconstiente ale corpului, cum ar fi bataile inimii, respiratia si digestia, nu comunica niciodata intre ele la pacientii cu TTS.

Studiul a fost publicat in ”European Heart Journal” si sugereaza ca aceste modificari ale sistemului nervos central pot face parte din mecanismul implicat in declansarea TTS, ca raspuns la evenimentele stresante sau emotionale.

Aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub numele de sindromul ”inimii frante” si se caracterizeaza printr-o slabire temporara a muschilor inimii, care face ventriculul stang al inimii sa se umfle in partea inferioara, in timp ce gatul ramane ingust, iar astfel arata ca o capcana japoneza de caracatatita, de unde a primit si numele. Conditia este relativ rara, iar primul caz a fost inregistrat in 1990, dar dovezile sugereaza ca este declansata de episoadele de suferinta emotionala severa, cum ar fi durerea, furia, teama, dar si fericirea sau bucuria.

Pacientii au dureri in piept si dificultati de respiratie, ce pot duce la atacuri de cord si la deces. Afecteaza, in mare parte, femeile. Doar 10% din numarul total de cazuri au implicat barbati.

Neurologii si cardiologii au colaborat si au facut scanari cerebrale RMN unui numar de 15 pacienti diagnosticati cu TTS. Mai apoi, au comparat scanarile cu alte 39, provenind de la oameni sanatosi. Scanarile au fost efectuate intre iulie 2013 si iulie 2014, iar timpul mediu dintre diagnosticul TTS si scanarile RMN a fost de un an.

”Am fost interesati de patru regiuni specifice ale creierului, care sunt separate, dar au o legatura intre ele, schimba informatii. Am constatat ca pacientii cu TTS prezinta o comunicare scazuta intre regiunile creierului asociate cu procesarea emotionala si sistemul nervos autonom, care controleaza functionarea inconstienta a corpului. Stresul emotional si fizic sunt puternic asociate cu TTS, afectiune ce poate fi declansata de stimularea in exces a sistemului nervos autonom”, explica Christian Templin, profesor de cardiologie la Spitalul Universitar Zurich.

Care au fost regiunile vizate?

Regiunile pe care specialistii le-au analizat au fost amigdala, hipocampul si girusul cingular, care controleaza emotiile, motivatia, invatarea si memoria. Amigdala si girusul cingular sunt, de asemenea, implicate in controlul sistemului nervos autonom si in reglarea functiei cardiace. Girusul cingular joaca un rol in depresie si in alte tulburari de dispozitie, care sunt frecvente printre pacientii cu TTS.

”Regiunile care comunica mai putin intre ele la pacientii cu TTS sunt acele regiuni ale creierului care controleaza raspunsul nostru la stres. Prin urmare, aceasta comunicare ineficienta ar putea afecta negativ modul in care pacientii raspuns la stres, devenind mai sensibili si mai predispusi la dezvoltarea TTS”, spune Templin.

Exista si o limitare a studiului, si anume ca specialistii nu au avut scanari RMN ale creierului pacientilor inainte de a dezvolta TTS.

”Rezultatele noastre sugereaza ca ar trebui efectuate studii suplimentare pentru a determina daca aceasta este o relatie de cauzalitate. Acest studiu ofera o perspectiva noua in studierea TTS, care este mai mult decat ”sindromul inimii frante” si implica, in mod clar, interactiuni dintre creier si inima”, concluzioneaza Jelena Ghadri, de la Spitalul Universitar Zurich.

Sursa: www.escardio.org