Statul jos ore in sir, fara pauza, poate pune in pericol sanatatea, chiar daca, mai apoi, faceti cantitatea de miscare fizica zilnica recomandata de specialisti.
In numarul din septembrie al revistei ”American Journal of Nursing” sunt discutate riscurile sedentarismului si rolul asistentelor medicale in reducerea acestor riscuri, in cazul pacientilor, conform eurekalert.org.
Linda Eanes, de la scoala de asistente a Universitatii Texas Rio Grande Valley, din Edinburg, trage un semnal de alarma in privinta acestui fenomen. Cu toate ca dovezile cu privire la efectele adverse ale sedentarismului continua sa se adune, exista prea putine studii prin care sa fie oferite metode eficiente si practice de a reduce perioadele indelungate lipsite de orice fel de activitate fizica. Linda considera ca asistentele medicale au un rol esential in cresterea gradului de constientizare a publicului cu privire la efectele adverse ale sedentarismului.
In ultimii ani, specialistii au demonstrat ca exista o legatura directa intre sederea prelungita si riscul unor afectiuni cronice de sanatate. Aceste riscuri se aplica atat in cazul unor perioade lungi de stat neintrerupt, intre sapte minute si chiar cateva ore pe zi, dar si in cazul unei sederi mai scurte ca durata, dar, in cadrul careia nu exista o pauza la cel putin 30 de minute. Mai mult, chiar daca anumite persoane, dupa ore intregi petrecute la birou, fac activitati fizice precum mersul la sala, sau o plimbare prin parc, acestea nu anuleaza efectul orelor petrecute pe scaun.
Linda Eanes sustine ca sedentarismul creste riscul bolilor cardiovasculare, diabetului si mortalitatii in general. Mai mult, in combinatie cu obezitatea, poate favoriza anumite tipuri de cancer, precum cel ovarian, endometrial si de colon.
Cum ne este afectata sanatatea de sedentarism?
Imobilitatea diminueaza stimularea musculaturii, lucru care duce la scaderea activitatii enzimei ”lipoprotein lipaza”. Aceasta enzima joaca un rol esential in metabolismul lipidelor, incluzand producerea colesterolului de lipoproteine de inalta densitate (asa numitul ”colesterol bun”), precum si absorbtia de glucoza in sange. Astfel, inlaturarea acestor perioade sedentare, plimbarile frecvente, chiar si lente, reduc riscurile metabolice. Cu toate acestea, specialistii nu se pot pronunta inca asupra unei perioade optime de stat jos sau de activitate fizica.
Asistentii medicali, dar si alti profesionisti din domeniul medical considera ca ar trebui sa isi faca o prioritate din educarea pacientilor cu privire la riscurile de sanatate provocate de sedentarism. Acestia le recomanda oamenilor sa foloseasca birouri de la care pot lucra in picioare, sa ia frecvent pauze pentru plimbari si sa isi seteze alarme care sa le aminteasca ca e timpul sa ia o pauza. Totusi, raman nelamuriri legate de cele mai eficiente metode de a combate acest fenomen care ia amploare.
Autorii studiului considera ca este mai usor sa informeze si sa educe oamenii in privinta comportamentului sedentar, decat sa ii determine sa faca sport si sa adopte un stil de viata activ si sanatos.
Cu toate ca este important ca asistentele sa promoveze miscarea in randul pacientilor, specialistii sustin ca acestea ar trebui sa acorde mai multa atentie evaluarii timpului zilnic alocat sederii, dar si intelegerii factorilor individuali, sociali, ocupationali si comunitari de mediu care contribuie la acest fenomen.
”Consider ca asistentele medicale sunt cele mai potrivite pentru a contribui la cercetarea riscurilor asociate cu sedentarismul, dar si la promovarea miscarii fizice si la reducerea acestor riscuri printre pacienti”, concluzioneaza dr. Linda Eanes.
Sursa: https://www.eurekalert.org/pub_releases/2018-08/wkh-tms083118.php
