Publicat la: 
25/09/2018

mancare

Cercetatorii vor sa dezlege acest mister printr-un nou studiu, isi propun sa descopere ce ne determina, la nivelul creierului, sa mancam chiar si dupa ce avem senzatia ca suntem plini. Se pare ca exista doua grupuri mici de celule, care se lupta pentru a detine controlul asupra comportamentului nostru cand vine vorba de hranire. Un grup este raspunzator pentru mancatul in exces, iar celalalt ne face sa ne oprim din mancat. De asemenea, este implicat si sistemul opioid al creierului. Cand acesta este blocat cu o substanta numita naloxona, ne oprim din mancatul in exces, conform sciencedaily.com.

Toata lumea cunoaste sentimentul cand stomacul transmite ca este plin, deci, ar trebui sa nu mai continuati sa mancati. Totusi, exista anumiti factori care va pot face sa continuati sa mancati, cum ar fi ca mancarea este foarte gustoasa, participati la o cina si nimeni nu a mai terminat, sau nu aveti parte foarte des de o masa copioasa.

Cercetatorii si-au dorit sa dezlege acest mister, astfel ca au studiat soarecii, iar rezultatele ar putea ajuta la oprirea obezitatii, tot mai des intalnita.

Echipa de cercetatori, condusa de Huda Akil, provine de la ”University of Michigan Molecular and Behavioral Neuroscience Institute”, iar studiul a fost publicat in ”Proceedings of the National Academy of Science”.

Cele doua grupuri de celule mentionate anterior,  numite POMC si AgRP, se afla langa o regiune a creierului numita ”arc”, care se afla intr-o regiune si mai mare, numita ”hipotalamus”, fiind raspunzatoare de comportamentul motivational.

”Am folosit o metoda transgenica pentru a aborda intr-un fel specific neuronii POMC, stimulandu-i optogenetic, si am asteptat sa vedem o scadere a poftei de mancare. In schimb, efectul a fost opus, soarecii au mancat excesiv. La jumatate de ora dupa stimulare, au mancat cantitatea care era alocata pentru intreaga zi”, explica Huda Akil, neurolog.

Care sunt genele responsabile?

Cercetarile anterioare au demonstrat ca regiunea ”arc” si, in special, celulele POMC si AgRP joaca un rol cheie in comportamentul alimentar. Gena POMC are mai multe functii, ea codifica hormonul de stres ACTH, un opioid natural, dar si alte molecule, numite melanocortine. Cercetatorul Roger Cone a reusit sa cloneze receptorii melanocortinelor produse de POMC, iar astfel a demonstrat rolul lor in aportul de alimente, in reglarea energiei si in obezitate.

Celulele POMC se opun celulelor AgRP. POMC actioneaza ca o frana pentru hranire, atunci cand primeste anumite semnale de la corp, iar AgRP actioneaza ca o acceleratie, mai ales cand a trecut mult timp de la ultima masa, sau cand preparatele sunt foarte gustoase.

Acest studiu demonstreaza, pentru prima data, ca cele doua gene au o legatura, datorita unei noi ramuri, optogenetica. Prin concentrarea pe anumite caracteristici moleculare unice ale unui anumit grup de neuroni, oamenii de stiinta pot sa vizeze acele celule in mod specific si sa le activeze selectiv.

Care este explicatia acestui fenomen?

Cercetatorii au descoperit ca, in timp ce au fost stimulate optogenic celulele POMC, au fost stimulate, fara intentie, si o subcategorie a celulelor AgRP aflate in apropiere. Cele doua tipuri de celule provin din aceeasi celula-mama, din perioada dezvoltarii embrionale. Din cauza ca au aceasta radacina comuna, cand neuronii POMC au fost stimulati, a fost atins si un segment neuronal AgRP. Cu alte cuvinte, au pus in miscare atat pedala de frana, cat si cea de acceleratie. Cand ambele grupuri de celule se activeaza in acelasi timp, cele AgRP preiau controlul, fiind cele care ne fac sa mancam in continuare, chiar daca avem stomacul plin.

Mai apoi, specialistii au injectat un virus in celule, pentru a se asigura ca stimularea optogenetica activeaza doar celulele POMC. In acest fel, si consumul de mancare a scazut semnificativ, intr-un timp foarte scurt.

Echipa a folosit o noua metoda, numita ”CLARITY”, care le permite sa vada 3D rutele ce pornesc de la POMC si de la AgRP. Dupa ce sunt activate, acest rute declanseaza fie senzatia de plin, fie senzatia de foame. Mai apoi, au mai folosit o metoda, numita „activarea c-fos”, si au observat ca intregul proces influenteaza functiile de atentie, perceptie si memorie. In plus, au descoprit ca, in anumite circumstante, activarea POMC poate bloca durerea.

Desi soarecii si oamenii sunt foarte diferiti, Akil sustine ca exista si alte lucruri ce pot incuraja mancatul in exces, cum ar fi mirosul de mancare, sau simpla socializare pe teme culinare.

Senzatiile de satietate, de stomac plin, nu sunt suficient de puternice pentru a lupta impotriva dorintei de a manca.

”Exista o intreaga industrie care incearca sa te determine sa mananci, indiferent daca ai nevoie sau nu, prin factori vizuali, prin ambalare, prin mirosuri si asociatii emotionale. Oamenii se simt infometati doar cand se uita la ele, astfel ca trebuie sa studiem semnalele neuronale implicate in aceste mecanisme care tin de perceptie, si care ne fac sa mancam”, concluzioneaza Akil.

Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2018/09/180920160839.htm

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Nutritie

Nutritionist
Scurtu Martin Mihaela Elisabeta,Medic Specialist
Medic Specialist
Nutritionist

Articole similare

Intr-un studiu publicat in revista Obesity s-a constatat ca ceasul intern al organismului, sistemul circadian, creste foamea si pofta de alimente dulci si sarate spre seara. In timp ce nevoia de a consuma mai mult seara se poate sa-i fi ajutat pe stramosii nostri sa stocheze energie pentru a supravietui mai mult in perioadele de penurie...
Chiar daca e Craciunul si vei avea parte de meniuri bogate si ispite culinare, ai grija la ce si cat mananci. 5 sfaturi despre cum sa mananci inainte si in timpul petrecerilor si cum sa iti revii dupa vacanta. Exista mai multe zile de petrecere, asadar nu trebuie gustate toate specialitatile la aceeasi masa. Daca esti la o masa cu mai multe...
In timpul sarcinii multe femei tind sa manance cat pentru doi, incercand sa dea vina pe pofte, dar cercetatorii sustin ca nu este un obicei sanatos. Una din trei femei recunoaste ca isi urmeaza impulsul de a manca excesiv, dar nu stiu ca este un risc major pentru sanatatea lor si a copiilor. Informatiile se bazeaza pe un studiu la care au...
Disfunctia biliara are ca principala cauza alimentatia necorespunzatoare / Foto: Photoxpress.com Disfunctia biliara sau bila lenesa are ca principala cauza alimentatia. Mesele bogate in grasimi pun in dificultate buna functionare a vezicii biliare. Pentru a digera grasimile, colecistul (vezica biliara) elimina in intestin o anumita cantitate...
Diagnosticul de diabet zaharat la copil sau adolescent impune schimbari majore de stil de viata atat pentru el, cat si pentru familie. Ce provocari apar in ingrijirea copilului cu diabet si cum le raspund parintii, alaturi de echipa medicala, ne spune dr. Mihaela Mihu, medic pediatru cu supraspecializare in diabet si nutritie la copii,...