Digestia la control

Stilul de viață și alegerea alimentelor pot afecta modul în care corpul tău digeră ceea ce mănânci.

Unele alimente, o stare patologică sau reacția organismului la un stil de viață dezechilibrat (stres, frică, anxietate) pot influența procesul prin care alimentele sunt descompuse și apoi transformate în substanțe nutritive. Când digestia nu funcționează cum trebuie, cu greu poți să te mai concentrezi la altceva. Aceasta joacă un rol în aproape fiecare aspect al sănătății, de la prevenirea bolilor cronice până la menținerea funcționării sistemului imunitar. Nu este de mirare că, atunci când ceva nu este în regulă, suferi. Dar ce este digestia, mai exact? Și este posibil să îți îmbunătățești sănătatea intestinală? Îți prezentăm tot ce trebuie să știi.

Reacții la nivelul tractului digestiv

De foarte multe ori, simptomatologia asociată unei digestii defectuoase, după excluderea unor afecțiuni organice, se încadrează ca intestin iritabil sau dispepsie funcțională. Sunt afecțiuni funcționale care au ca principal factor fiziopatologic o hiperactivare a sistemului nervos central de către stimuli din periferie, mediat de noradrenalină și serotonină.

Există un mecanism complex de interacțiune între celulele nervoase, endocrine și imune care determină scăderea pragului dureros și afectarea mișcării tubului digestiv. Nivelurile crescute de stres, anxietatea sau depresia pot modifica motilitatea și percepția viscerală, cu apariția unor simptome asociate cu alterarea procesului de digestie.

Digestia se finalizează la nivelul colonului sub acțiunea florei microbiene. Afectarea acestei flore intestinale de către tratamentele antibiotice, antiinflamatorii sau scăderea acidității gastrice poate conduce la apariția simptomelor de flatulență, disconfort abdominal, diaree.

Strategii eficiente pentru îmbunătățirea digestiei

Vestea bună este că există pași simpli pe care poți să-i faci pentru a-ți proteja sănătatea intestinală. Iată câteva dintre soluțiile recomandate de medici:

• Adoptarea unui stil de viață ordonat, consumul unei game variate de alimente sănătoase, gestionarea nivelului de stres, hidratarea corespunzătoare, echilibrul între muncă și odihnă de calitate.
• Dietoterapia activă este indicată în normalizarea tulburărilor de tranzit. Pentru ameliorarea constipației, crește aportul de fibre alimentare și hidratează-te adecvat. În caz de diaree, consumă alimente care reduc frecvența și fluiditatea scaunului. Singura prioritate este rehidratarea, prin înlocuirea fluidelor și electroliților pierduți prin scaun. Ia mese la intervale regulate, fără excese, și evită produsele care au un gust sau pH extrem.
• Activitatea fizică regulată favorizează atât motilitatea intestinală (contracțiile musculare ritmice care împing bolul alimentar de-a lungul intestinelor), cât și secreția glandelor anexe tubului digestiv și hormonii asociați, care pot influența indirect aceste procese.
• Consumul de probiotice și prebiotice ajută la digerarea hranei și poate ameliora simptome precum balonarea sau tulburările de tranzit.
• Tratamentul farmacologic se adresează simptomelor asociate (durere abdominală, constipație, diaree sau balonare). Pot fi recomandate miorelaxante pentru ameliorarea spasmelor intestinale, laxative, antidiareice sau absorbante de gaze. Uneori, mai ales la persoanele care asociază manifestări extraintestinale ca insomnia, inapetența, astenia, se poate recomanda medicație care întrerupe transmiterea durerii cronice către sistemul nervos central – medicație psihotropă.
• Metodele de combatere a stresului, psihoterapia, precum și terapia cognitiv comportamentală pot fi eficiente, întrucât s-a dovedit existența unei componente psihosomatice în afecțiunile funcționale (intestin iritabil, dispepsie funcțională).

Articol publicat în revista InfoLife nr. 96, ediția decembrie 2021-ianuarie 2022, și realizat împreună cu dr. Carmen Lamatic, medic primar gastroenterologie, MedLife Grivița.