Capacitatea cognitiva generala a adultilor reprezinta setul de abilitati implicate in gandire, cum ar fi rationamentul, memoria si perceptia. Specialistii au descoperit ca este un indicator puternic al functiei cognitive de la batranete, mai puternic decat alti factori, cum ar fi invatamantul superior si complexitatea sau implicarea in activitati intelectuale, potrivit eurekalert.org.
Invatamantul superior si activitatile intelectuale efectuate la o varsta inaintata, cum ar fi puzzle, lectura sau socializarea, au fost asociate cu un risc redus de dementa si cu o rezerva cognitiva imbunatatita. Rezervele cognitive reprezinta capacitatea creierului de a improviza si de a gasi cai alternative de a indeplini o sarcina. De asemenea, ajuta oamenii sa compenseze schimbarile asociate cu imbatranirea.
O echipa internationala de cercetatori de la Universitatea din San Diego a incercat sa descopere cum pot fi mentinute abilitatile cognitive si sa vada daca oamenii care au abilitati cognitive mai bune tind sa aiba ocupatii mai complexe.
Echipa a evaluat 1000 de barbati, toti fiind veterani, dar 80% dintre ei nu au luptat efectiv. Toti aveau intre 55 si 65 de ani si s-au inrolat in fortele armate in jurul varstei de 20 de ani. Acestia au fost supusi unui test GCA, evaluand performantele participantilor in sapte domenii cognitive, cum ar fi memoria, rationamentul abstract si fluenta verbala.
Astfel, au descoperit ca, la varsta de 20 de ani, testul CGA a reprezentat 40% din punctajul obtinut la varsta de 62 de ani si 10% din punctajul obtinut la fiecare dintre cele sapte domenii cognitive. Dupa ce au analizat testul facut la 20 de ani, autorii au concluzionat ca alti factori au un efect redus. De exemplu, educatia pe tot parcursul vietii, complexitatea locului de munca si implicarea in activitatile intelectuale au reprezentat mai putin de 1% din scorul obtinut la 62 de ani.
Care este interpretarea rezultatelor?
”Constatarile sugereaza ca impactul educatiei, complexitatea ocupationala si angajamentul in activitatile cognitive de la batranete reflecta capacitatile intelectuale din tinerete”, explica William S. Kremen, autorul studiului.
Cercetatorii au descoperit ca varsta de 20 de ani este corelata cu suprafata cortexului cerebral la varsta de 62 de ani. Cortexul cerebral este regiunea exterioara, subtire, a creierului (materia cenusie) responsabila de gandirea, perceptia, producerea si intelegerea limbajului.
Autorii au subliniat faptul ca educatia poate imbunatati abilitatile cognitive ale unei persoane. De asemenea, se pare ca rolul educatiei in cresterea scorului GCA este exercitat cel mai mult in copilarie si in adolescenta, atunci cand creierul inca se dezvolta.
Cu toate acestea, se pare ca la maturitate educatia poate doar sa ajute un om sa isi extinda cunostintele, dar nu se mai produc modificari la nivelul structurii creierului.
”Cu avem mai mult acces la educatie in copilarie si in adolescenta, cu atat mai mult ne putem mari rezervele cognitive si putem reduce declinul cognitiv”, adauga Kremen.
Sursa: www.eurekalert.org
