Embolizarea uterina -Tratamentul modern al fibroamelor uterine

Ce reprezintă embolizarea fibromului uterin

Embolizarea fibromului uterin presupune injectarea unor microparticule biocompatibile (600-800 microni) în arterele care alimentează fibroamele cu sânge. În acest fel se ajunge la devascularizarea fibroamelor.

Principalele beneficiare ale acestei metode terapeutice moderne sunt:

• pacientele tinere care sunt diagnosticate cu fibromatoză uterină simptomatică și care doresc să aibă copii;
• pacientele care se află în preajma menopauzei și care au fibroame unice sau multiple simptomatice;
• paciente indiferent de vârstă, în cazul în care se dorește un tratament minim invaziv, care nu necesită anestezie generală sau transfuzii sangvine.

În urma consultului ginecologic și a examenelor imagistice efectuate (ecografie, tomografie computerizată sau rezonanță magnetică), medicul ginecolog pune diagnosticul de fibrom uterin. În acest caz, medicul poate recomanda mai multe alternative terapeutice:

• histerectomie;
• miomectomie segmentară;
• terapie hormonală;
• embolizare uterină.

Fiecare opțiune de tratament prezintă avantajele și dezavantajele ei.

Avantajele embolizării fibromului uterin

În ce constă procedura de embolizare a unui fibrom uterin

Anestezia locală se face cu xilină. Atunci când se injectează substanța de contrast, în general pacienta simte o senzație de căldură în abdomen, dar aceasta durează foarte puțin (5-10 de secunde).

Simptomele dureroase apar după finalizarea intervenției, iar intensitatea durerilor diferă de la o pacientă la alta. Se pot simți ca niște crampe, mai mult sau puțin intense. Medicul specialist poate administra un analgezic la începutul intervenției. Este bine de știut că durerea post intervenție este absolut normală, poate dura câteva ore și poate fi combătută cu medicație adecvată, recomandată de echipa medicală.

Pregătirea pentru intervenție

Înainte de intervenție, pacienta este programată la un consult ginecologic și o întrevedere cu medicul care va realiza intervenția. Este nevoie ca la acest consult pacienta să prezinte rezultatul investigațiilor imagistice (poate fi vorba despre ecografie pelvină, ecografie transvaginală, rezonanță magnetică). Este posibil ca în unele cazuri să fie nevoie de investigații suplimentare (examen Babeș-Papanicolau de exemplu).

În ziua intervenției, se recomandă ca pacienta să mănânce dimineața și să-și ia medicația recomandată pentru afecțiuni precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare. În unele cazuri, medicul specialist poate recomanda întreruperea unui tratament.

Embolizarea propriu-zisă

În cele mai multe cazuri, pacienta este internată pentru 24 de ore. După completarea documentelor de internare, pacientei i se recoltează sânge pentru că este nevoie de rezultatele unor analize precum:

• hemoleucogramă completă;
• uree;
• creatinină;
• timp de coagulare.

Intervenția minim invazivă se realizează într-o sală sterilă chirurgicală (sala de angiografie). Durata intervenției este de 30 de minute (cu aproximație). Pacienta este expusă la raze X doar câteva minute - minimul necesar (este necesar pentru ghidajul angiografic). Pacienta este conștientă pe tot parcursul intervenției și nu are dureri. Dacă medicul consideră necesar, se poate administra un sedativ ușor la începutul procedurii, sau se poate opta pentru anestezie peridurală (embolizare fără dureri).

Recuperarea după intervenție

După finalizarea intervenției, pacienta ajunge în salon, dar nu este nevoie de imobilizare la pat. Poate să se alimenteze ușor și să bea lichide. I se monitorizează tensiunea, pulsul și temperatura, iar pansamentul poate fi scos după 24 de ore. Este posibil ca în unele cazuri să apară un mic hematom la locul de puncție, sângerări sau scurgeri vaginale.

După intervenție, la nivelul pelvisului apare de obicei o durere care durează câteva ore. Disconfortul este normal și nu reprezintă o complicație. Dacă este cazul, pacientei i se pot administra antialgice.

Spitalizarea durează de cele mai multe ori doar o noapte, timp în care pacienta este atent monitorizată. În cele mai multe cazuri nu apar complicații, pacienta poate fi externată în dimineața următoare. Durerile pot reapărea, dar cu intensitate mult redusă.

Există situații în care embolizarea fibromului uterin nu este recomandată:

• dacă pacienta nu este pe deplin investigată;
• dacă diagnosticul nu este sigur;
• dacă există o suspiciune de malignitate;
• dacă pacienta este diagnosticată cu infecții genitale active. În aceste cazuri, aceste infecții trebuie tratate mai întâi și abia apoi poate fi luată în calcul embolizarea;
• dacă pacienta este diagnosticată cu alergie la substanța de contrast (iod). Sunt foarte rare aceste cazuri. În cazul în care există o asemenea alergie, exista tratamente pregătitoare de desensibilizare;
• dacă pacienta este însărcinată. În mod normal, embolizarea se face înainte de a rămâne însărcinată. Dacă pacienta rămâne însărcinată înainte de embolizarea uterină, fibromul poate să crească și să provoace pierderea sarcinii;
• dacă fibromul este de dimensiuni mari (peste 10-15 cm) și afectează (apasă) organele învecinate (vezică urinară, ureter, colon). Pentru aceste cazuri, medicul recomandă intervenția chirurgicală.

Riscurile embolizării uterine

Embolizarea fibromului uterin este o procedură minim invazivă, cu toate acestea există riscuri sau pot apărea complicații:

• dureri postembolizare: acestea se tratează cu medicamente analgezice;
• apariția unui hematom la locul puncției: se poate rezolva cu o compresă rece;
• febra: este important când se instalează. Dacă apare la câteva zile după intervenție există posibilitatea unei suprainfecții uterine. Într-un asemenea caz, se recomandă un control ginecologic.

Cum se poate preveni apariția unui fibrom uterin

Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoare benignă a sistemului reproductiv feminin. Formațiunea se dezvoltă în stratul muscular al peretelui uterin. În cazurile în care simptomele pacientei îi afectează viața, se recomandă începerea tratamentului. Fibromul uterin afectează în număr mare femeile la vârsta fertilă. Opțiunile terapeutice pot fi alese la recomandarea medicului, dar alegerea finală aparține pacientei. Aceasta trebuie să țină seama de intențiile pe care le are pe termen mediu și lung (dorința de a avea copii, de a-și păstra uterul, de a avea o recuperare rapidă, sau dorința de a evita dezvoltarea cancerului).

Este prea mult spus că fibromul uterin poate fi prevenit, cu toate acestea există o serie de măsuri la care pot recurge femeile pentru a se asigura de sănătatea lor intimă:

• consultul ginecologic regulat (cel puțin o dată pe an) după începerea vieții sexuale;
• efectuarea de investigații imagistice: o ecografie pelvină poate depista existența unui fibrom uterin;
• adoptarea unui stil de viață sănătos;
• adoptarea unui regim alimentar sănătos, cu multe fructe și legume proaspete, carne slabă, cereale integrale;
• evitarea pe cât posibil a dulciurilor și grăsimilor;
• evitarea excesului de sare;
• menținerea sub control a hipertensiunii arteriale;
• hidratarea adecvată;
• respectarea orelor de somn;
• exercițiile fizice regulate;
• evitarea stresului.

Acestea sunt cele mai importante aspecte ale unui stil de viață sănătos. Dar cel mai important lucru este consultarea medicului ginecolog în mod regulat.

Important de reținut!

Informațiile din acest articol nu țin loc de consult medical specializat. Recomandările medicale (dacă există) au scop informativ. Concluziile și referințele pot varia de la un pacient la altul și depind de stilul de viață al fiecăruia, de starea de sănătate și de alți factori. Tocmai de aceea, aceste informații nu trebuie să înlocuiască un diagnostic avizat. Nu ezita să mergi la medic pentru consult și îndrumare, ori de câte ori ai o problemă de sănătate.

Surse suplimentare de informare:

Mayo Clinic, „Uterine artery embolization”:

https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/uterine-artery-embolization/about/pac-20384713

Johns Hopkins Medicine, „Uterine Artery Embolization”:

https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/uterine-artery-embolization

Cleveland Clinic, „Uterine Artery Embolization”:

https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/17954-uterine-artery-embolization