Diagnosticarea accidentului ischemic tranzitoriu (AIT): importanță și investigații recomandate

28 Iulie 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Ilustratie accident ischemic tranzitoriu

Ce este accidentul ischemic tranzitoriu (AIT) și de ce apare

Accident ischemic tranzitoriu, numit și atac ischemic tranzitoriu, este un episod neurologic brusc aparut și temporar, cauzat de o reducere tranzitorie a fluxului sanguin către o zonă a creierului.  Manifestările clinice variază în funcție de teritoriul vascular cerebral implicat: carotidian sau vertebrobazilar.

AIT are la bază mecanisme etiopatogenice comune tuturor formelor de ischemie cerebrală, în 80% din cazuri tulburarea circulatorie fiind secundară aterosclerozei cerebrale șau afecțiunilor cardiace.

Principalul mecanism de producere a AIT este embolic – cheaguri de sange se formeaza la niveul inimii sau peretului vascular, se desprind si ajung sa blocheze o artera cerebrala la care se adaugă mecanismul hemodinamic - scăderea temporară a presiunii de perfuzie cerebrale, consecutivă deseori unei hipotensiuni arteriale sistemice, hipertensiunea arterială cu spasm arteriolar, tulburarea locală sau generală a autoreglării circulației cerebrale, ocluzia tranzitorie prin compresiunea unei artere cerebrale importante.

Simptomatologia clinică a AIT se caracterizează prin instalarea bruscă (durată în general scurtă, de la câteva minute la 24 de ore), reversibilitatea totală a manifestărilor clinice și posibilitatea de repetare a atacurilor. Aspectul identic, uneori, al episoadelor de AIT se explică prin caracterul laminar al fluxului sanguin care dirijează microemboliile din arterele magistrale spre aceeași arteră cerebrală, precum și prin existența unor stenoze arteriale.

AIT in teritoriile carotidiene se poate manifesta prin:

  • Afazie - tulburare de limbaj, de exprimare sau de intelegere
  • Dizartrie – dificultate in a articula cuvintele
  • Pareza - a unui membru sau a unui hemicorp
  • Tulburari de sensibilitate – de obicei amorteala la nivelul unui membru sau hemicorp

AIT în sistemul vertebrobazilar se poate manifesta prin:

  • vertij;
  • deficite pasagere de nervi cranieni (diplopie, dizartrie);
  • tulburări de vedere, deseori bilaterale (halucinații, senzație de încețoșare a vederii, hemianopsie homonimă, amauroză bilaterală);
  • hemipareze, parestezii la nivelul fetei sau a unei jumatati de corp;
  • crize de „drop attacks” (derobare a membrelor inferioare cu cădere, fără pierderea de conștiență sau vertij);
  • tulburări ataxice (tulburări de echilibru, de mers sau coordonare);
  • mutism akinetic.

De ce este importantă diagnosticarea precoce și corectă a accidentului ischemic tranzitoriu

AIT este un semnal de alarmă major pentru risc crescut de accident vascular cerebral, motiv pentru care necesită evaluare medicală urgentă și prevenție secundară.

Evaluarea medicală trebuie realizată cât mai rapid, ideal în primele 24 de ore de la debutul simptomelor. Identificarea precoce a cauzei permite inițierea imediată a tratamentului de prevenție secundară și reduce semnificativ riscul unui accident vascular cerebral definitiv, cu sechele neurologice posibil permanente.

Un diagnostic corect stabilit la timp înseamnă, concret:

  • inițierea rapidă a medicației antiplachetare sau anticoagulante;
  • identificarea și tratamentul factorilor de risc modificabili (hipertensiune arterială, diabet, fibrilație atrială, dislipidemie);
  • evaluarea oportunității unor intervenții specifice, cum ar fi endarterectomia carotidiană sau plasarea unui stent în cazul stenozelor severe;
  • educarea pacientului pentru recunoașterea simptomelor și prezentarea de urgență la orice nou episod.
Ecografie Doppler carotidiana, investigatie utila AIT

Cum se diagnostichează accidentul ischemic tranzitoriu

Cea mai importanta informatie in cazul unui AIT o ofera o anamneza corecta si tintita, mai ales daca simptomele sunt deja remise in momentul evaluarii pacientului. De asemenea examenul neurologic clinic pentru detectarea deficitelor neurologice (inca) prezente, chiar si subtile, ajuta la localizarea zonei cerebrale afectate.

Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial are în vedere excluderea manifestărilor paroxistice nelegate de o ischemie cerebrală tranzitorie:

  • crizele epileptice și în special crizele jacksoniene au tendință de iradiere din aproape în aproape (în „pată de ulei”) spre deosebire de AIT care cuprinde dintr-o dată întreg teritoriul interesat;
  • migrena, în special migrena acompaniată, apare la vârste mai tinere, deseori are un caracter familial, iar fenomenele acompaniate se instalează progresiv în 5 - 45 minute;
  • hipoglicemia, mai ales la diabetici, poate produce manifestări neurologice localizate și reversibile, ușor de diagnosticat prin prezența hipoglicemiei;
  • vertijul labirintic izolat sau însoțit de fenomene cohleare și vegetative poate sa recidiveze și nu este însoțit de alte semne de suferință cerebrală;
  • unele tumori cerebrale (meningioame, glioame) pot debuta rareori prin deficite tranzitorii, care se instalează mai progresiv și dispar mai lent și se însoțesc de modificări EEG și imagistice caracteristice.

Teste și investigații utile în diagnosticarea AIT

Când medicul suspectează un atac ischemic tranzitoriu, va recomanda o serie de teste și investigații. Scopul acestora nu este doar de a confirma un AIT, ci de a înțelege de ce s-a întâmplat și ce risc există să se repete sau să evolueze spre un AVC. Cu cât investigațiile sunt făcute mai repede — ideal în primele 24 de ore de la debut — cu atât tratamentul poate fi inițiat mai devreme și riscul de complicații este mai mic.

Un lucru important de știut: nu toți pacienții au nevoie de toate investigațiile. Medicul specialist va decide, în funcție de simptomele și de istoricul medical al pacientului, ce teste sunt necesare.

Examenul clinic și neurologic

Primul pas este evaluarea directă a pacientului. Medicul verifică funcțiile neurologice de bază: forța musculară, vorbirea, coordonarea, sensibilitatea și vederea. Aceste teste sunt importante pentru că simptomele unui AIT sunt deja dispărute în momentul consultului, iar diagnosticul se bazează mult pe relatarea episodului. În plus, se caută semne indirecte de boală vasculară, cum ar fi suflul carotidian sau indicii de afectare cardiacă sau metabolică.

Analize de laborator

Analizele de laborator sunt utilizate pentru identificarea factorilor de risc și a cauzelor reversibile. Se verifică, de regulă:

  • glicemia — hipoglicemia (scăderea zahărului din sânge) poate produce simptome neurologice similare AIT, mai ales la diabetici, și trebuie exclusă;
  • colesterolul și trigliceridele — valorile crescute favorizează formarea plăcilor aterosclerotice în artere;
  • hemoleucograma — poate depista anemii severe sau tulburări de coagulare;
  • homocisteina — un aminoacid care, în cantitate mare, agresează pereții vaselor de sânge și crește riscul vascular.

Aceste analize nu confirmă AIT, dar ajută la conturarea profilului vascular al pacientului. Toate se pot efectua în laboratoarele MedLife, cu rezultate eliberate rapid.

Electrocardiograma (EKG) și monitorizarea Holter

EKG-ul este un test nedureros, care durează câteva minute. Mici plasturi adezivi (electrozi) sunt aplicați pe pieptul pacientului, pe brațe și picioare și înregistrează activitatea electrică a inimii. Investigația poate detecta fibrilația atrială — o aritmie în care inima bate neregulat — care favorizează formarea de cheaguri ce pot migra spre creier și provoca AIT sau AVC.

Deoarece fibrilația atrială poate apărea intermitent și să nu fie surprinsă pe un EKG standard, medicul poate recomanda și monitorizarea Holter (monitorizarea ritmului cardiac cel putin 24 de ore).

Ecografia carotidiană (Doppler carotidian)

Dacă medicul suspectează că o arteră carotidă îngustată din gât ar putea fi cauza AIT-ului, va recomanda o ecografie carotidiană.

Un dispozitiv mic (transductor) emite ultrasunete de înaltă frecvență care traversează țesuturile și creează imagini pe un ecran. Investigația este complet nedureroasă, nu implică radiații și durează câteva minute. Poate evidenția îngustări ale arterelor, depozite de colesterol (plăci aterosclerotice) sau cheaguri la nivelul vaselor din gât care alimentează creierul.

CT cerebral și Angio-CT

Tomografia computerizată (CT) folosește raze X pentru a obține imagini detaliate ale creierului. În AIT, CT-ul este utilizat în primul rând pentru a exclude alte cauze ale simptomelor — o hemoragie cerebrală, o tumoră sau o altă leziune. De regulă, în cazul AIT, CT-ul este normal, tocmai pentru că nu s-a produs o leziune permanentă a țesutului cerebral.

Varianta Angio-CT presupune injectarea unei substanțe de contrast printr-o venă și permite medicului să vizualizeze arterele din gât și din creier — oferind informații suplimentare față de ecografia carotidiană.

RMN cerebral și Angio-RMN

RMN-ul este investigația imagistică preferată în cazul unui diagnostic suspicionat de AIT, deoarece este mai sensibil decât CT-ul și poate detecta modificări foarte fine ale țesutului cerebral. Folosește un câmp magnetic puternic și unde radio — nu implică radiații. RMN-ul poate uneori localiza zona creierului afectată tranzitoriu, mai ales dacă este efectuat în primele ore după episod — deși aceasta nu este metoda principală de diagnostic a AIT.

Varianta Angio-RMN vizualizează arterele creierului și ale gâtului. Aceste investigații sunt recomandate mai ales atunci când nu este clar care parte a creierului a fost afectată sau când trebuie excluse alte cauze ale simptomelor.

Ecografia cardiacă (ecocardiografia)

Dacă medicul suspectează că sursa cheagului de sânge este inima, va recomanda o ecografie cardiacă. Există două variante:

  • ecocardiografia transtoracică — un transductor este plasat pe suprafața pieptului și creează imagini ale inimii cu ajutorul ultrasunetelor; este nedureroasă și nu necesită pregătire specială;
  • ecocardiografia transesofagiană — o sondă flexibilă și subțire este introdusă prin gură până în esofag (tubul dintre gură și stomac), care se află imediat în spatele inimii; oferă imagini mult mai clare și poate depista cheaguri sau anomalii care nu se văd la ecografia cardiacă transtoracică; se efectuează sub sedare ușoară.

Arteriografia cerebrală

Este o investigație mai complexă, rezervată cazurilor în care celelalte teste nu au oferit suficiente informații.

Un tub subțire (cateter) este introdus printr-o mică incizie, de obicei la nivelul arterei femurale din zona inghinală, și ghidat până la arterele gâtului sau creierului. Se injectează o substanță de contrast și se realizează radiografii care vizualizează în detaliu vasele cerebrale — inclusiv stenoze sau malformații care nu pot fi detectate prin alte metode.

Diagnosticul corect și precoce al accidentului ischemic tranzitoriu are o valoare deosebită deoarece se poate preveni apariția unui AVC ischemic constituit (infarct cerebral) prin diverse metode de prevenție secundară, atât medicamentoasă, cât și schimbarea modului de viață, insistându-se pe o alimentație corectă unde să predomine legumele, fructele, carnea de pește și carnea albă cât și eliminarea sedentarismului cu mișcare în aer liber (mers pe jos, alergări, bicicletă).

La MedLife găsești medici buni, care îți pot oferi mai multe informații și recomandări personalizate după un AIT.

Întrebări frecvente despre diagnosticarea AIT

Cum se pune diagnosticul de accident ischemic tranzitor (AIT)?

Pot analizele de sânge să confirme prezența unui AIT?

Ce investigații imagistice sunt cele mai importante în caz de AIT?

De ce este importantă evaluarea rapidă după apariția simptomelor?

Bibliografie

  1. „Transient Ischaemic Attack (TIA) - Diagnosis”, NHS, 2017, www.nhs.uk/conditions/transient-ischaemic-attack-tia/diagnosis/.
  2. „Transient Ischaemic Attack (TIA)”, Stroke Association, 2023, www.stroke.org.uk/stroke/type/tia.
  3. „Transient Ischemic Attack (TIA) - Diagnosis and Treatment”, Mayo Clinic, 2026, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/transient-ischemic-attack/diagnosis-treatment/drc-20355684.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării