MEDICINA GENERALA

08 Ianuarie 2020

Importanta diagnosticarii precoce si corecte a accidentului ischemic tranzitor (AIT) in sistemul teritoriului vertebro-bazilar

scris de

Profesor doctor Nicolae Carciumaru

Manifestările clinice variază în funcţie de teritoriul vascular cerebral implicat: carotidian sau vertebrobazilar.

AIT are la bază mecanisme etiopatogenice comune tuturor formelor de ischemie cerebrală, în 80% din cazuri tulburarea circulatorie fiind secundară aterosclerozei cerebrale şi afecţiunilor cardiace. Principalul mecanism de producere a AIT este embolic (tromboembolie firinoplachetară sau colesterolică), la care se adaugă mecanismul hemodinamic (scăderea temporară a presiunii de perfuzie, consecutivă deseori, unei hipotensiuni arteriale sistemice, hipertensiunea arterială cu spasm arteriolar determinat de efectul Bayliss, tulburarea locală sau generală a autoreglării circulaţiei cerebrale, ocluzia tranzitorie prin compresiunea unei artere cerebrale magistrale, deseori artera vertebrală în spondiloza cervicală).

Simptomatologia clinică AIT se caracterizează prin instalarea bruscă (durată în general scurtă, de la câteva minute la 24 - 48 de ore), reversibilitatea totală a manifestărilor clinice şi posibilitatea de repetare a atacurilor. Aspectul identic, uneori, al episoadelor de AIT se explică prin caracterul laminar al fluxului sanguin care dirijează microemboliile din arterele magistrale spre aceiaşi arteră cerebrală, precum şi prin existenta unor stenoze arteriale.

AIT în sistemul vertebrobazilar se manifestă prin: vertij declanşat frecvent de mişcări bruşte ale capului, de trecerea de la clino la ortostatism, de rotaţia şi extensia capului, deficite pasagere de nervi cranieni (diplopie, disartrie), tulburări de vedere, deseori bilaterale (halucinaţii, senzaţie de înceţoşare a vederii, hemianopsie homonimă, amauroză bilaterală), hemipareze în basculă, parestezii periorale şi linguale, dureri tranzitorii faciale, crize de „drop attacks” (derobare a membrelor inferioare cu cădere, fără pierderea de conştientă sau vertij), tulburări ataxice (tulburări de echilibru, de mers sau coordonare), mutism akinetic.

Diagnostic pozitiv şi diagnostic diferenţial

În timp ce arterele cerebrale pot fi explorate numai indirect prin analiza efectelor clinice ale ocluziei, arterele carotide interne şi comune pot fi explorate mai direct. Stenoza aterosclerotică la nivelul sinusului carotidian produce suflu sistolic carotidian la nivelul unghiului mandibulei şi mai jos la gât dacă stenoza este localizată pe artera carotidă comună sau artera subclavie. Compresia carotidei sănătoase poate produce pierderea conştientei, crize convulsive sau modificări EEG. Presiunea arterei centrale a retinei de obicei este scăzută (sub 20 mmHg) de partea carotidei obstruate sau cu stenoză severă.

Diagnosticul diferenţial are în vedere eliminarea manifestărilor paroxistice nelegate de o ischemie cerebrală tranzitorie:

  • crizele epileptice şi în special crizele jacksoniene au tendinţă de iradiere din aproape în aproape (în „pată de ulei”) spre deosebire de AIT care cuprinde dintr-o dată întreg teritoriul interesat;
  • migrena, în special migrena acompaniată, apare la vârste mai tinere, deseori are un caracter familial, iar fenomenele acompaniate se instalează progresiv în 5 - 45 min.;
  • hipoglicemia, mai ales la diabetici, poate produce manifestări neurologice localizate şi reversibile, uşor de diagnosticat prin prezenta hipoglicemiei;
  • vertijul labirintic izolat sau însoţit de fenomene cohleare şi vegetative apare frecvent sub vârsta de 50 de ani, recidivează şi nu este însoţit de alte semne de suferinţă cerebrală;
  • unele tumori cerebrale (meningioame, glioame) pot debuta rareori prin deficite tranzitorii, care se instalează mai progresiv şi dispar mai lent şi se însoţesc de modificări EEG şi scintigrafice.

In concluzie diagniosticul corect si precoce a accidentului ischemic tranzitor are o valoare deosebita deoarece se poate preveni aparitia unui AVC ischemic constituit (infarct cerebral) prin diverse metode de preventie secundara,atat medicamentoasa cat si schimbarea modului de viata.Instiintindu-se pe o alimentatie corecta unde sa predomine legumele,fructele,carnea de peste si carnea alba cat si eliminarea sedentarismului cu  miscare in aer liber (mers pe jos,alergari,bicicleta).



Echipa MedLife de Neurologie

Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist
Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist

Ecografie 2d și Ginecologie

Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar
Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar

Alergologie

Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist
Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist

Orl

Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist
Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist

Dermatovenerologie

©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.