Ecografia cardiaca, introdusa la noi in tara in anii '80, promitea sa revolutioneze lumea cardiologiei romanesti. Astazi a devenit o metoda de rutina in cabinetele de cardiologie de la noi din tara, fiind folosita atat in urgentele cardiovasculare, cat si in bolile cronice. Putini stiu insa, ca in spatele unei metode atat de raspandite in zilele noastre, se ascunde efortul profesorului Eduard Apetrei de a aduce ecocardiograful in Romania si de a instrui medicii pentru utilzarea acestui instrument.
Comenteaza aceast subiect pe Forumul MedLive.ro..
Reporter: In ce masura este afectata populatia Romaniei de bolile cardiovasculare?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Intr-o proportie ingrijorator de mare. Spre exemplu mai mult de 40% din populatia tarii noastra este afectata de hipertensiune arteriala, incluzand aici toate segmentele de varsta. Daca ma refer la populatia cu varsta de peste 50 de ani, procentul creste foarte mult ajungand la 60-70%. Dificil este ca sunt foarte afectate de aceste boli si persoanele cu varsta sub 40 de ani. Daca nu ma refer numai la hipertensiune, atunci ma refer la consecintele alimentatiei proaste si mai ales la cele ale fumatului. In ultima garda din clinca de cardiologie s-au internat 14 bolnavi, dintre care opt cu infarct miocardic acut, iar doi dintre acestia aveau sub 30 de ani. Este importanta si familia din care provine un pacient. Vedem acum familii intregi care fumeaza. Desi exista atat de multe reclame care avertizeaza cu privire la consecintele fumatului, pacientii cred ca aceste boli nu li se pot aplica tocmai lor. Psihologia omului nu este usor de schimbat, insa efortul nu trebuie redus sub nici o forma.
Rep: Fumatul nu este un viciu asociat numai tarii noastre. Cu toate acestea de ce in alte tari exista un procent mai mic din populatie afectat de bolile cardiovasculare?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: In primul rand pentru ca la noi in tara acest viciu este mai accentuat, in al doilea rand pentru ca in Romania curba este in crestere, fata de alte tari unde este in scadere. In afara de fumat se mai asociaza si ceilalti factori de risc. Trebuie sa retinem un lucru. Noi ne situam intr-o zona georgrafica in care, timp de 50 de ani, am avut parte de un anumit sistem de alimentatie, de o anumita proportie de alimente. Toti factorii acestia s-au inclus in expresia genelor noastre, iar atunci cand s-a facut o statistica pe un numar foarte mare de bolnavi, s-a precizat ca factor de risc faptul de a locui in tarile est-europene. Daca faci parte din aceste tari, esti mai predispus la a te imbolnavi la inima, din foarte multe ratiuni, printre care putem include si stresul. Stresul e o consecinta a faptului ca traim in rautate, ca traim intr-un mediu ostil.
Rep: Sunt medicii din Romania mai putin capabili sa trateze bolile cardiovasculare ale pacientilor, in comparatie cu medicii din alte tari?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: La aceasta intrebare se poate raspunde in mai multe moduri. In prima instanta as fi tentat sa va raspund ca nu, ca medicii nostri sunt foarte buni. De fapt medicii nostrii chiar sunt buni, pentru ca sistemul in care lucram presupune contactul foarte direct cu bolnavul: sa vorbesti cu el, sa il intrebi, sa il examinezi atent, iar acesta este un lucru bun pentru psihicul bolnavului. Dar daca ne referim la mijloacele de ingrijire de care dispunem, aici suntem in urma fata de alte tari. In zonele in care aparatura, sistemele de investigatie si tratament sunt foarte evoluate si eficiente contactul cu bolnavul este evitat. Bolnavii se bucura atunci cand medicii stau de vorba cu ei. Din punctul meu de vedere ar trebui sa avem sisteme foarte bune de investigatie si tratament, dar in acelasi timp sa nu ne pierdem aceasta calitate de a empatiza cu bolnavul. Dar cum astazi conteaza din ce in ce mai mult numarul de bolnavi ingrijiti, este declansat un anumit derapaj.
Rep: Ce parere aveti despre pacientii romani care aleg sa se trateze in alte tari?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Noi suntem ajutati si de bolnavii care pleaca la Viena. Pacientii acestia dau urmatorul ton: “Ma duc la Viena pentru ca in tara asta nu ma pot trata”. In momentul in care tara noastra isi permite sa plateasca consultatiile medicale si tratamentele in strainatate, eu nu am nimic impotriva acestei decizii. Personal ma deranjeaza un pic, pentru ca eu tin foarte mult la tagma medicala, la medicii din aceasta tara, care muncesc infiorator de mult, dintre care majoritatea sunt foarte bine pregatiti, dar care sunt foarte prost remunerati. In loc sa gasim modalitati de a creste acest standard, noi gasim modalitati de a scapa in alte sisteme sanitare. Acesta este conflictul care se creeaza. Atunci indemnul adresat medicului tanar este de a merge chiar el la Viena pentru a trata pacientii veniti din Romania. Lumea are dreptul sa se trateze acolo unde considera de cuviinta. Problema este daca noi avem dreptul sa scutim populatia de o asistenta medicala mai buna. Nu avem dreptul.
Rep: V-ati numarat printre primele persoane care au introdus ecografia cardiaca la noi in tara. In ce au constat eforturile dumneavoastra de a implementa aceasta metoda in Romania?
Prof. Dr. Eduard Apetrei:. Mi s-a parut o metoda extreme de utila, usoara si neagresiva pentru bolnav astfel incat am dezvoltat-o cat am putut eu de mult. Cu relatiile personale mi-am adus si aparate. Insa cele mai importate sunt cursurile pe care le-am facut si conferintele nationale de ecocardiografie pe care le-am organizat timp de peste 20 de ani, in fiecare an, inca din 1984. Pot spune ca majoritatea ecografistilor din aceasta tara au invatat aici. Nu sunt singurul care a facut aceste demersuri, insa la inceput nu erau atat de multi medici intresati de acest subiect. Acum imi creste inima cand vad ca doctorii se pricep la aceasta metoda. Am o pacienta care a venit de la un spital mai mic din tara, un spital din Onesti de care sunt legat afectiv. Doctorul de acolo a stabilit un diagnostic foarte clar, foarte precis, fapt pentru care i-am transmis felicitari. Aceasta este satisfactia cea mai mare. Ecografia a luat azi dimensiuni foarte mari. Privesc cu mandrie fenomenul acesta, pentru ca eu m-am zbatut la inceput aproape singur si in conditii in care am invatat cam singur aceasta metoda. Dar cu cartea in mana si cu bolnavul alaturi inveti extraordinar de bine.
La inceput a existat o anumita reticenta fata de aceasta metoda de investigatie?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Sigur ca a existat. Tineti seama ca metoda a venit in tara in anii ’80, cand medicina era dominata de niste oameni care aveau o pregatire clinica foarte buna si care au acceptat cu greu o metoda care urma sa schimbe lumea cardiologica. Motorul principal al dezvoltarii cardiologiei a fost aceasta tehnica. La inceput nu erai privit chiar cu simpatie, insa lumea a realizat ulterior ca metoda avea rezultate foarte bune. Nu ar trebui sa fie niciun cabinet de cardiologie fara un ecocardiograf, mai ales ca s-au ieftinit, iar performanta lor este alta acum. Este un miracol defapt. Cardiologia a beneficiat teribil de toate dezvoltarile tehnicii: tomografia computerizata, imaginile obtinute prin rezonanta magnetica etc.
Rep: Cat de important catalogati ca este exemplul personal oferit de medic in efortul de prevenire a bolilor cardiovasculare?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Delicata intrebare. Bolnavul, de obicei, face o asociere. Eu le spun multor medici ca atunci cand consulta sa nu mai fumeze. Pornind de la bunul simt al medicului, cred ca acesta ar trebui ca cel putin in fata bolnavului sa nu fumeze. Daca ma refer la felul in care arata un medic, imi este mai greu sa ma pronunt, deoarece acest fapt este o consecinta a mai multor factori. Va pot povesti faptul ca la un moment dat trebuia sa vizitez un profesor din Franta, avand intalnirea la ora 14.00. Eu ajunsesem la cabinetul dansului cu 20 de minute mai devreme, iar secretara mi-a spus ca domnul profesor nu este inca acolo, deoarece joaca tenis. Asta mi-a placut foarte mult. El avea o pauza pentru o ora de tenis de la 13.00 la 14.00, urmand sa termine programul de lucru la ora 19.00. Ulterior a venit, a facut un dus rapid, iar la ora 14.00 fix m-a primit. Era voios, vesel. M-a impresionat foarte mult. Asta le mai povestesc si oamenilor de afaceri care ajung la consultatiile mele.
Rep: Dumneavoastra ati adoptat un stil de viata sanatos, astfel incat sa preveniti bolile cardiovasculare?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Nu am o afectiune cardiovasculara, dar ca orice om la varsta mea am o tensiune de 150, la limita de sus. Ma pazesc de sare, la mine in casa se mananca destul de putina sare, fac miscare atat cat trebuie. Imi place sa schiez, sa innot, sa merg pe jos. Eu nu urc cu liftul pana la etajul sapte unde am bolnavii, urc pe scari. Cand ajung la etajul sapte imi pare rau ca am ajuns acolo si ca s-au terminat scarile. Daca stim sa folosim acest spatiu liber din programul nostru, facand o anumita forma de miscare, suntem castigatori.
Rep: Cine credeti ca este responsabil pentru educatia medicala a populatiei: medicul, mass-media sau politicienii?
Prof. dr. Eduard Apetrei: As spune ca 15% medicii, 50% mass-media, iar restul politicienii. Cei din urma trebuie sa dea legi foarte clare, iar prin programele pe care le dezvolta trebuie sa ii invete pe oameni cum sa manance sanatos si totodata sa interzica acele alimente care dauneaza organismului. Decizia politica este foarte importanta. Apropo de fumat, am vizitat candva orasul Shanghai. Ma aflam pe malul apei cu un prieten, iar acesta fuma. La un moment dat au venit doi politisti care i-au explicat foarte civilizat prietenului meu ca este interzis fumatul in oras, insa la coltul strazii exista un spatiu amenajat special pentru fumatori.
Rep: Interzicerea fumatului in spatiul public este un subiect delicat. Probabil ca anumiti oameni vor simti ca sunt discriminati.
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Asa este la inceput. Eu nu spun ca oamenii sa nu mai fumeze, dar sa o faca intr-un loc anumit amenajat. Este adevarat ca unele masuri sunt si usor constrangatoare. Dar aceste constrangeri sunt valabile si pentru alimentatie, pentru cantitatea de sare consumata, lipsa de miscare, lipsa de aderare la planul de tratament.
Rep: De ce au medicii un procent atat de mic alocat in educatia medicala a populatiei?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Este un procent foarte mare. Degeaba ii recomand unui pacient, in calitate de medic, sa consume mai putina sare daca toate alimentele din comert contin cantitati mari de sare sau degeaba ii recomand un anumit medicament, daca bolnavul nu si-l permite.
Rep: In trecut medicii, profesorii si preotii erau foarte respectati intr-o comunitate. Mai sunt medicii tratati cu acelasi respect in vremurile noastre?
Prof. Dr. Eduard Apetrei: Inainte, cand bolnavii asteptau sa vina doctorul la cabinet, iar acesta uneori intazia 15-20 de minute, oamenii nu spuneau ca a intarziat medicul, ci “a venit domnul doctor”. Acesta era raspunsul, iar el arata ca doctorul, preotul, profesorul aveau suficiente calitati care ii faceau sa fie respectabili. Eu nu spun ca astazi nu mai exista aceste calitati, dar din punctul meu de vedere sunt un pic diminuate. Totodata ,lumea nu mai realizeaza valoarea acestei profesii, a medicinei. Sistemul de gandire conform caruia toti suntem egali, indiferent de profesia pe care o urmam a dat faliment, dar ne-a fortat ani de zile sa gandim in felul acesta. Imi amintesc ca la Revolutie iesise lumea sa strige in curtea spitalului, iar unul dintre colegii nostri a fost mustrat pentru ca nu a iesit, la randul lui, in curte. Iar el le-a spus: “Eu vin in curte sa strig alaturi de voi, dar operati voi in locul meu”. Lumea nu realiza responsabilitatile pe care le are un medic. Nu mai exista acelasi respect necesar care stimuleaza doctorul.
Prof. univ. dr. Eduard Apetrei este medic primar cardiologie si seful Sectiei a II-a de Cardiologie din cadrului Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Bucuresti.
