Malformatiile arterio-venoase (MAV)

Specialități
28 Iunie 2019
Autor: Dr. Dima Stefanita , Medic Primar, Doctor Medicina, Supraspecializare in neuroradiologie interventionala , Camera de garda
malformatiile arteriovenoase mav

Informatii generale

In mod normal arterele transporta sangele oxigenat la creier. Aceste vase devin din ce in ce mai mici in diametru pana cand se transforma in capilare.
Creierul extrage oxigenul si trimite sangele inspre inima prin intermediul venelor. In timpul dezvoltarii embrionice capilarele cerebrale nu se formeaza si prin urmare sangele arterial trece direct in vene.
Spre deosebire de artere, venele nu au perete vascular solid si din cauza presiunii arteriale crescute se dilata si devin turgescente.
Aceasta problema congenitala (prezenta la nastere) se dezvolta in stadiul fetal si nu este nici ereditara, nici familala.
Incidenta maxima este intre a 2-a si a 4-a decada de viata. In marea majoritate a cazurilor pacientii cu malformatii arterio-venoase (MAV) sunt diagnosticati in urma unei hemoragii cerebrale (50%), a unor crize epileptice (25%) sau ca urmare a unei cefelee de tip migrenos.
Ocazional pacientii se pot prezenta la medic cu un deficit neurologic. Prognosticul pe termen lung nu este satisfacator daca sunt lasate netratate.
Rata de re-sangerare a unei malformatii arterio-venoase este de 10% in primul an, urmata de o rata de re-sangerare de 4% pe an in anii care urmeaza. Riscul de deces in urma fiecarei hemoragii cerebrale este de aproximativ 10% iar riscul unui AVC este de aproximativ 20%.

Tratament

Malformatiile arterio-venoase ar trebui tratate in momentul cand devin simptomatice. Acest algoritm se aplica tuturor MAV-urilor indiferent de modul in care se manifesta clinic: hemoragie, criza epileptica, cefalee sau deficit neurologic. Varsta pacientului, localizarea MAV-urilor si caracteristicile angiografice joaca un rol foarte important in evaluarea si tratamentul acestor leziuni. Pentru leziunile tratabile recomandam procedura care asigura cel mai bun tratament si cel mai mic risc.

Diagnostic

CT scanul cerebral este important in detectarea unei hemoragii. RMN-ul cerebral ne da mai mult informatii anatomice si corelatiile 3D intre diverse structuri anatomice.
Angiografia cerebrala reprezinta "the gold standard" in diagnosticarea MAV-urilor. Angiografia 3D si microcateterizarea ne permit o mai buna intelegere a angioarhitecturii MAV-urilor cat si a prezentei anevrismelor cerebrale.

Caracteristici speciale ale MAV-urilor

MAV-uri asimptomatice sunt descoperite accidental.
Din cauza cresterii accesibilitati la CT sau RMN cerebral descoperim mult mai frecvent decat in trecut MAV-uri cerebrale asimptomatice.
Din cauza ca evolutia naturala a acestor leziuni nu a fost clar definita Recomandam in acest caz observarea clinica si prin imagini tip RMN a pacientilor.
Cu toate acestea recomandam efectuarea unei angiografii conventionale cerebrale pentru a exlude prezenta unor anevrisme sau stenoze venoase care ne pot avertiza de riscul unei eventual eveniment catastrofic care necesita tratament in urgenta.

Anevrisme asociate cu MAV-urile

Aproximativ 15% din MAV-uri prezinta anevrisme cerebrale asociate. Ruperea unui anevrism are consecinte importante si aduce dupa sine o rata de mortalitate crescuta.
Astfel, de fiecare data cand un anevrism asociat unei MAV este descoperit recomandam tratarea lui de urgenta.

Hemoragia recenta asociate unei MAV

O MAV care a sangerat recent are un mare risc de resangerare. Rata de resangerare in primul an dupa prima sangerare este de aproximativ 10%.
De obicei tratamentul MAV-ului care se prezinta cu o hemoragie se face in momentul in care pacientul este stabil cu exceptia cazurilor cand viata pacientului este pusa in pericol de hemoragia masiva cand este necesara o interventie chirurgicala de urgenta.

MAV-urile si epilepsia

Crizele epileptice sunt frecvent asociate cu MAV-urile. Cele mai multe pot fi bine controlate cu ajutorul medicamentelor antiepileptice. Tratamentul MAV-urilor poate reduce sau elimina crizele epileptice.

Metode de tratament

Scopul tratamentului este de elimina MAV-ul in totalitate. Un tratament incomplet sau partial este asociat cu o rata mai mare de complicatii decat un MAV lasat netratat. Un tratament paleativ poate fi indicat in anumite MAV-uri pentru a diminua cefaleea sau pentru a trata anevrismele asociate. Tratamentul microchirurgical, embolizarea endovasculara si radiochirurgia stereotaxica sunt modalitatile posibile de tratament ale MAV-urilor. Acestea pot fi folosite in combinatie sau in mod individual.

Embolizarea endovasculara

Reprezinta plasarea unui material tip "glue" in interiorul nidusului prin intermediul unui cateter intraarterial sub control angiografic. Aceasta procedura se poate face sub anestezie generala sau nu.
Se poate folosi ca si singura metoda de tratament sau in combinatie cu chirurgia. Riscul hemoragic asociat acestei proceduri este de aproximativ 5%.

Rezectia microchirurgicala

Utilizarea microscopului operator si a tehnicilor microchirurgicale au imbunatatit mult rezultatele chirurgicale. Rezectia chirurgicala este metoda preferata de tratament permitindu-ne eliminarea imediata si permanenta a riscului hemoragic, ameliorarea functiilor neurologice si reducerea incidentei crizelor epileptice.

Radiochirurgia stereotaxica

Permite tratarea MAV-urilor profunde, localizate in zone inaccesibile chirurgical. Este mai putin eficienta decat chirurgia in tratamentul MAV-urilor.
Obliterarea MAV-urilor se produce in aproximativ 3-4 ani de la data radiochirurgiei perioada in care pacientul prezinta riscul unei sangerari de aproximativ 4% pe an si un risc de 3-6% de a avea leziuni cerebrale radioinduse.
Pentru a fi eligibile radiochirurgiei MAV-urile trebuie su nu depaseasca 3 cm de diametru.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pasul 1

Detaliile Pacientului

Pasul 2

Detaliile Programării

Articole din aceeași categorie

Specialități
anevrismele cerebrale
03 Iulie 2019

Anevrismele cerebrale

Anevrismele sunt cauzate de o hipoplazie focala in peretele arterial, de obicei la nivelul unei bifurcatii arteriale. Aceasta zona hipoplazica la nivelul peretelul arterial poate fi congenitala si poate duce in timp la formarea unui anevrism. Anevrismele au o incidenta scazuta la copii, de aceea...

Specialități
anevrismul vascular cerebral
03 Iulie 2019

Anevrismul vascular cerebral

Ce este anevrismul vascular cerebralAnevrismul cerebral este o "umflatura" ce apare pe peretele unui vas cerebral care hraneste creierul.Anevrismul, ca parte a anomaliilor care pot aparea în functionarea circulatiei sangelui si care pot duce la producerea unor accidente vasculare cerebrale, reprezi...

Specialități
stenoza
28 Iunie 2019

Stenoza

Ce este stenoza? Canalul spinal care contine si protejeaza maduva spinarii si nervii rachidieni se ingusteaza si stranguleaza structurile nervoase. Stenoza poate aparea la orice nivel al canalului rahidian.   Ce cauzeaza stenoza? Varsta, ca urmare a artrozei si a degenersecentei...