Multitasking versus Monotasking: ce trebuie să știi

MindCare
12 Decembrie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
Reprezentare grafica a unei femei care practica multitaskingul

Ce înseamnă multitasking

În ultimii ani se cere explicit ca pentru munca de birou, dar și în alte domenii de activitate, să existe capacitatea de multitasking, însă noile tendințe în abordarea stilului de lucru propun abordarea monotaskingului. În discuțiile legate de multitasking versus monotasking, ambele moduri de lucru au atât avantaje, cât și dezavantaje. Este important ca acestea să fie cunoscute, pentru a afla care dintre variante ni se potrivește mai bine pentru a fi mai productivi și mai eficienți în domeniul în care activăm.

Multitasking presupune să poți să abordezi cel puțin două, până la cât mai multe sarcini în același timp. Aceste sarcini pot fi legate între ele, în sensul că de realizarea uneia poate depinde realizarea celorlalte, sau pot fi complet diferite. Se presupune că femeile sunt mai apte și mai pricepute la multitasking decât bărbații. Capacitatea de a face multitasking poate scădea odată cu înaintarea în vârstă.

Care sunt caracteristicile multitaskingului

În timpul multitaskingului există o viziune mai largă asupra întregului ansamblu. Astfel pot fi luate decizii sau pot fi abordate lucrurile în funcție de detaliile apărute în timpul lucrului. În același timp, cunoscând care sunt prioritățile, timpul și energia pot fi direcționate spre acele sarcini care necesită o rezolvare mai rapidă, urmând ca detaliile celorlalte să poată fi rezolvate ulterior. Multitasking nu înseamnă haos, ci o ordonare conștientă, în care se trece rapid de la o acțiune la alta. Aptitudinea de a lucra în acest mod se construiește în timp și necesită experiență.

Care sunt beneficiile multitaskingului

Printre beneficiile multitaskingului se pot număra:

  • avansarea progresivă a mai multor proiecte în același timp;
  • creșterea capacității de concentrare;
  • antrenarea atenției distributive;
  • dobândirea rezistenței la stres;
  • dezvoltarea abilității de a jongla cu mai multe lucruri în același timp;
  • adaptabilitatea rapidă la situații neprevăzute.

Când e recomandat multitaskingul

Multitaskingul poate fi potrivit persoanelor competitive, pentru care e important să obțină rezultate cât mai bune în timp foarte scurt. Pentru astfel de persoane, cât mai multe obiective bifate reprezintă o dovadă a capacității lor de a fi eficienți. În același timp, le dă senzația de validare, se simt importanți când fac mai mult decât alții.

Atunci când termenul limită este aproape, poate fi mai eficientă abordarea metodei multitasking atunci când sunt mai multe obiective care trebuie să fie finalizate.

Când nu e recomandat multitaskingul

Nu este recomandată metoda de lucru prin multitasking atunci când există o predispoziție de a ceda eventualelor distrageri de la muncă. Multitaskingul poate fi afectat de dependența de telefon, de exemplu, mai exact de postările din social-media sau de verificarea poștei electronice. Indiferent de obiectivul avut, atunci când se semnalizează un mesaj nou pe telefon, munca va fi întreruptă pentru a fi verificat mesajul și ulterior pentru a se da un răspuns. După ce persoana respectivă se întoarce la obiectivul inițial, atenția și puterea de concentrare vor fi scăzute.

Concentrarea parțială este o urmare a nevoii de a fi conectat la social media. Creierul este afectat atunci când sunt folosite mai multe sisteme electronice în același timp, de exemplu dacă televizorul este pornit în timp ce folosim computerul și vorbim la telefon. Zona afectată este cea responsabilă de controlul emoțional și de empatie. Cei care fac adesea multitasking ajung să se simtă ulterior ca după o noapte nedormită.

Nu este recomandat multitaskingul nici atunci când există o senzație acută de oboseală sau probleme legate de concentrarea atenției. Această aptitudine se dezvoltă în timp, pe măsură ce există mai multă practică. Când se încep mai multe proiecte sau acțiuni în același timp, sunt șanse mai mari să se treacă de la unul la altul și niciunul să nu fie făcut cât mai bine posibil. Mai mult, este posibil ca timpul limită alocat pentru finalizarea acestora să fie depășit și niciunul să nu fie de fapt terminat în timp util.

Atunci când creierul este bombardat cu informații, există tendința spre scaderea vitezei de procesare, pentru ca acestea să fie aprofundate. În mod normal, creierul este obișnuit să se concentreze asupra unui singur obiectiv. Când creierul este forțat să schimbe concentrarea de la un obiectiv la altul, pot fi pierderi în procesul cognitiv. După fiecare obiectiv îndeplinit, organismul primește dopamină, un hormon perceput ca un premiu, dând o stare de bine și de ușurare. Astfel, poate apărea tendința să încercăm să bifăm mai multe obiective mărunte, nu neapărat foarte importante, pentru a primi această senzație de gratificare.

Chiar dacă reușim să comutam atenția rapid asupra unui alt obiectiv și să ne întoarcem din nou la primul, nu înseamnă că vom reuși să ne concentrăm la fel de bine și că vom duce treaba la bun sfârșit la aceeași calitate și cu același randament ca atunci când obiectivele sunt abordate pe rând.

Recomandări practice pentru multitasking

Noțiunea de multitasking a fost folosită în anii '60 pentru a descrie capacitățile unui computer. Scopul omului nu trebuie să fie să devină un robot sau computer, ci să își folosească resursele cât mai eficient. Atenția distributivă poate duce uneori la pierderea din vedere a unor detalii care pot fi importante. Multitaskingul pe termen lung și în orice domeniu de activitate ne poate face ineficienți și chiar periculoși pentru cei din jur.

Pentru a face față cu succes multitaskingului, este nevoie de o prioritizare a lucrurilor, o ordonare a lor în așa fel încât cele mai importante obiective să fie atinse primele. Se recomandă luarea unor scurte pauze ocazional, atât pentru refacerea energiei, cât și pentru a putea exista o privire de ansamblu asupra întregii situații. Astfel pot fi alese, de exemplu, abordări concomitente ale unor sarcini similare. Contează, de asemenea, ca obiectivele să fie realiste.

Barbat care practica monotaskingul si se concentreaza pe o singura sarcina

Ce înseamnă monotasking

Monotasking înseamnă să faci câte un singur lucru pe rând și să încerci să îl faci cât mai bine posibil. Abordând această metodă de lucru, întreaga energie și toate resursele mentale sunt îndreptate exclusiv către realizarea unui singur obiectiv. Se presupune că această metodă duce la creșterea productivității, prin livrarea mai rapidă a lucrărilor necesare. În același timp, este o metodă mai puțin stresantă decât multitaskingul.

Care sunt caracteristicile monotaskingului

În monotasking se poate vorbi și despre mindfullness, obiceiul de a păstra concentrarea asupra momentului prezent și acțiunii care se desfășoară în acest moment. Prin mindfulness ne alegem conștient gândurile și comportamentul, mai degrabă decât să ne gândim ce poate funcționa greșit în viitor sau de a consuma timp și energie reamintindu-ne ce nu a funcționat în trecut. Scopul nu este să ne oprim gândurile, ci de a le redirecționa în mod conștient. Astfel, alegem să respingem situații stresante, iar per total asta ajută la a avea o viață calmă, împăcată și echilibrată. Mindfulnessul duce și la relații în care există mai multă conectare conștientă, nu doar la productivitate crescută.

Tehnologia încurajează focusarea parțială și poate ajunge să pună în pericol relațiile cu noi înșine și cu cei din jur. Pentru minfulness și monotasking, în schimb, este nevoie de prezență conștientă pentru a da randament maxim.

Printre avantajele monotaskingului se numără și faptul că activitatea nu trebuie să se desfășoare în grabă sau în condiții de stres. Acest lucru înseamnă că sunt mai puține riscuri să apară erori de lucru. În același timp, pot fi luate pauze fără a apărea sentimentul de vinovăție sau senzația de împovărare.

Care sunt beneficiile monotaskingului

Unul dintre beneficiile monotaskingului constă în reducerea nivelului de anxietate. Acest efect se explică prin faptul că, atunci când te concentrezi asupra unui singur obiectiv, îl vei face mai bine și mai repede. Starea de bine și de mulțumire care apare instantaneu atunci când obiectivul a fost atins contribuie la reducerea anxietății. Creierul nu mai stă în stare de alertă, iar organismul se poate relaxa. În același timp, se poate trece la îndeplinirea următorului obiectiv având în minte ideea sau senzația că o parte din drum a fost deja parcursă și că ce a fost mai greu a trecut.

Printre beneficiile monotaskingului pot fi incluse:

  • o prioritizare mai eficientă a lucrurilor;
  • îmbunătățirea concentrării asupra obiectivelor;
  • creșterea stării de mindfulness;
  • evitarea anxietății;
  • capacitatea de a respecta mai ușor un termen limită;
  • o abordare cât mai responsabilă prin acordarea atenției exclusive obiectivului care trebuie să fie atins.

Când e recomandat monotaskingului

Monotaskingul este recomandat persoanelor agitate din fire, care au o putere mai mică de concentrare și care se simt satisfăcute sau gratificate atunci când știu că au dus ceva la bun sfârșit. Gândul că au ceva de făcut poate fi stresant, în schimb gândul că au reușit să termine ceva le poate da starea de liniște necesară pentru a se putea odihni și relaxa. Astfel, persoanele respective o pot lua de la capăt când este nevoie cu „forțe noi”.

În același timp, monotaskingul poate fi recomandat și persoanelor care au tendința de a se autosabota sau de amâna lucrurile până în ultima clipă. A avea prea multe lucruri de făcut într-un timp scurt poate fi copleșitor. În schimb, a împărți mai multe obiective selectând câte unul singur de bifat pentru o perioadă mai scurtă de timp va fi mai ușor de dus la îndeplinire. În acest mod poate fi evitată procrastinarea.

Când nu e recomandat monotaskingului

Monotaskingul nu este recomandat atunci când sunt mai multe lucruri de făcut și acestea sunt legate între ele sau trebuie să fie terminate în timp record. În astfel de situații, este nevoie de o minte lucidă care să poată organiza lucrurile în așa fel încât să se reducă senzația de haos. În caz contrar, activitățile pot deveni mult prea epuizante. În cazul în care nu este posibilă delegarea unora dintre activități, nici amânarea lor, este nevoie de multă putere de concentrare și atenție distributivă pentru a duce la bun sfârșit mai multe lucruri în același timp.

Recomandări practice pentru monotasking

Pentru a fi capabil să te concentrezi mai bine asupra unui singur obiectiv, este important să eviți posibilele distrageri. Telefonul mobil care poate anunța mesaje noi ar trebui să fie pus pe modul silențios. Tendința de a verifica mesajele nou apărute ar trebuie de asemenea să fie amânată, deoarece orice mesaj nou, indiferent dacă se răspunde la el imediat sau nu, înseamnă că atenția s-a mutat de la un obiectiv la altul. Pentru o putere mai mare de concentrare și implicare, ar trebui să fie eliminate elementele cu potențial de distragere a atenției.

Indiferent dacă stilul de viață, personalitatea sau obișnuința determină ca modul în care muncești să fie multitasking, monotasking sau o combinație între cele două, este important ca sănătatea să fie mereu pe primul loc. Oricând apar semne de epuizare, apatie, oboseală cronică, diverse dureri, tremurături ale corpului, stări de somnolență dese sau orice alte semne îngrijorătoare, un control medical este neapărat necesar. Medicul specialist poate determina dacă este nevoie de anumite vitamine și minerale care să aducă mai multă energie și putere de concentrare sau dacă sunt necesare modificări ale stilului de muncă.

În cadrul MedLife există centrul de excelență în psihiatrie și psihoterapie MindCare, ce oferă servicii personalizate pe aceste specialități tuturor categoriilor de vârstă, sub formă de terapie individuală sau de grup, ateliere și suport pe diverse teme.

Ce variantă asigură eficiența maximă?

Monotasking înseamnă concentrarea atenției și acțiunii asupra unui singur obiectiv până când acesta este finalizat, în timp ce multitasking înseamnă abordarea a minimum două obiective în același timp. Oamenii pot prefera una dintre metode ca stil de lucru sau le pot alterna în funcție de nevoile care apar. De alegerea uneia dintre respectivele metode pot depinde modul și timpul în care se duce la bun sfârșit un obiectiv, precum și modul în care se direcționează atenția într-o anumită zonă. Nivelul de productivitate depinde și de maniera în care sunt efectuate lucrurile, acest lucru afectând atât calitatea, cât și cantitatea și rapiditatea executării.

Bibliografie

  1. https://brandminds.com/to-multitask-or-not-this-is-the-question/
  2. https://www.indeed.com/career-advice/career-development/monotasking-vs-multitasking
  3. https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/the-art-of-monotasking
  4. https://www.today.com/health/mind-body/multitasking-bad-productivity-monotasking-rcna26968
  5. https://www.springhealth.com/blog/monotasking-boosts-focus-productivity

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării