Frica de eșec (Atichifobie)

Cauze

Frica de eșec se poate dezvolta în orice moment al vieții, dar, ca și alte fobii, urmează un tipar al factorilor declanșatori, care includ condiții biologice și de mediu:

• comportament învățat: părinții au o influență uriașă asupra copiilor în ceea ce privește frica de eșec; copiii ai căror părinți sunt hiperprotectori sau acordă o valoare foarte mare realizărilor și succesului sunt mai susceptibili de a dezvolta atichifobie;
• experiențe de viață traumatizante și stres ridicat: cele două aspecte au legătură cu o serie de probleme de sănătate mintală, iar teama de eșec nu este diferită; abuzul fizic, sexual sau emoțional, ori neglijarea emoțională sunt cauze posibile ale atichifobiei;
• factori genetici și biologici: apariția fricii de eșec poate surveni pe un fond de vulnerabilitate moștenită, deoarece anxietatea are o componentă genetică;
• alte fobii: uneori, fobiile apar împreună; de exemplu, un copil cu fobie de școală poate avea și atichifobie.

Simptome

Nu toată lumea experimentează frica de eșec la fel. Simptomele pot varia de la ușoare la severe; fobiile precum atichifobia pot fi extreme, putând „paraliza” complet o persoană, făcând dificil să-și desfășoare sarcinile acasă, la școală sau la serviciu.

Frica de eșec se poate manifesta atât la nivel fizic, cât și emoțional:

Simptome fizice:

• respirație dificilă;
• ritm cardiac rapid;
• durere în piept;
• tremurături;
• amețeli;
• probleme digestive;
• transpiraţie.

Simptome emoționale:

• senzație intensă de panică sau anxietate;
• nevoia copleșitoare de a ieși din situația care genereaza frica;
• senzație de pierdere a controlului;
• sentiment de moarte iminentă.

Tratament

Există o varietate de moduri de a gestiona frica de eșec, printre care:

• terapia cognitiv-comportamentală: este o formă de psihoterapie care ajută la schimbarea gândirii negative despre eșec;
• terapia prin expunere: expunerea treptată la sursa fricii poate ajuta la gestionarea răspunsului la frică; este un tip particular de terapie cognitiv-comportamentală;
• medicație: medicamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor.

Complicații

Dacă atichifobia nu este gestionată corect, poate genera un cerc vicios de anxietate și eşecuri, devenind o parte integrantă a existenței individului afectat.

Frica de eșec poate împiedica o anumită persoană să valorifice oportunităţile întâlnite și să afecteze existența cotidiană. Poate afecta percepţia unei persoane, generând o abordare a sarcinilor care implică precauție extremă, pentru a preveni eşecul, în loc de o orientare spre succes, cu acțiuni menite să atingă un scop. Frica extremă de eșec poate afecta sănătatea mintală, relațiile și calitatea generală a vieții.

Alte efecte ale atichifobiei includ:

• evitarea sarcinilor, proiectelor, oportunităților și chiar a altor persoane;
• stimă de sine scăzută;
• randament scăzut;
• epuizare, scăderea toleranţei la stres;
• idei de neputință sau de pierdere a controlului;
• anxietate ridicată în alte domenii ale vieții;
• tulburări emoționale și instabilitate;
• comportament de autosabotare (cum ar fi amânarea sau depunerea unui efort minim în realizarea unei sarcini, pentru a avea o scuză pentru eșec).