Ghidul complet al nașterii prin operația de cezariană

Sarcină
09 Aprilie 2025
Autor: Echipa medicală MedLife
Ghidul complet al nașterii prin operația de cezariană

Ce înseamnă cezariana?

Nașterea prin cezariană este intervenția chirurgicală abdominală prin care se aduce pe lume un copil, iar operaţia programată este o opțiune pe care numai medicul o poate recomanda, în funcție de istoricul medical, evoluția sarcinii și a travaliului cât și de starea pacientei.

Procedura presupune realizarea unei tăieturi pe abdomenul și uterul gravidei. Incizia care se face pe piele poate să fie verticală, de la buric și până la linia părului pubian sau poate să fie orizontală (Pfannenstiel, Joel-Cohen). Cea din urmă se vindecă mai repede, iar pierderile de sânge sunt mai mici, fiind astfel o metodă preferată de majoritatea specialiștilor atunci când ea este posibilă, deoarece alegerea se face în funcţie de starea de sănătate a mamei și a copilului. Incizia din interiorul uterului poate să fie, la fel, verticală sau orizontală.

Când se face cezariană și în ce situații?

Medicul decide când se face cezariană, de cele mai multe ori motivele fiind complicațiile din timpul naşterii care ar putea pune în pericol atât viaţa fătului, cât şi a mamei. Astfel, operaţia de cezariană se efectuează atunci când:

  • există intervenții chirurgicale uterine în trecut sau o altă cezariană;
  • se constată probleme cu placenta care provoacă sângerări anormale în timpul nașterii vaginale;
  • există o infecție HIV (în anumite situaţii) sau herpes genital;
  • este prezentă o afecțiune care poate face nașterea vaginală riscantă (diabet / hipertensiune arterială);
  • urmează să se nască gemeni, tripleți sau mai mulți copii.

În afară de motivele care țin de starea mamei, există și motive care țin de făt şi ar putea determina cezariana, cum ar fi:

  • travaliul nu progresează;
  • bebelușul este mare;
  • fătul nu este în poziția normală pentru naștere;
  • prolaps de cordon ombilical;
  • copilul nu primește suficient oxigen sau prezintă bătăi neregulate ale inimii;
  • defecte congenitale.

Chiar dacă naşterea se va face natural, medicul îi va prezenta gravidei, preventiv, şi opțiunea nașterii prin cezariană, pentru a cunoaşte procedura şi riscurile.

Cezariană programată vs. cezariană de urgență

Operația de cezariană poate fi efectuată în două situații principale: programată (electivă) sau de urgență. Fiecare tip are indicațiile sale specifice și implică pregătiri și riscuri diferite.

Cezariana programată (electivă)

Cezariana programată este o intervenție planificată în avans, înainte de declanșarea travaliului. Este recomandată în situațiile în care medicul consideră că nașterea naturală ar prezenta riscuri pentru mamă sau copil.

Când se recomandă o cezariană programată?
  • Poziția anormală a fătului (prezentare pelviană, oblică sau transversală)
  • Placenta praevia (placenta acoperă colul uterin, împiedicând nașterea vaginală)
  • Făt macrosom (greutate estimată mare, peste 4.500 g în cazul diabetului gestațional)
  • Istoric de cezariană anterioară, dacă există contraindicații pentru o naștere naturală
  • Sarcină gemelară sau multiplă, în anumite condiții
  • Afecțiuni materne severe (boli cardiovasculare, diabet sever, preeclampsie, infecții active precum herpes genital)
  • Malformații uterine care împiedică nașterea vaginală
  • Herpesul genital activ
  • Obstacole ale canalului de naștere
  • Accidente rutiere sau de alta natură, cu fracturi ale bazinului
  • Boli ale oaselor bazinului (luxatia congenitală de șold)
  • Miopia agravată
  • Decizia personală a mamei, în cazul în care aceasta optează pentru cezariană din motive non-medicale (în funcție de legislația și practica medicală locală)
Cum decurge o cezariană programată?
  • Este stabilită o dată exactă a operației (de obicei, în săptămâna 39 de sarcină).
  • Mama efectuează analize preoperatorii (hemoleucogramă, coagulogramă, ecografie etc.).
  • Se administrează rahi-anestezie (cel mai des folosită) sau, în cazuri speciale, anestezie generală.
  • Intervenția este mai controlată și mai puțin stresantă decât o cezariană de urgență.

Cezariana de urgență

Cezariana de urgență se efectuează în timpul travaliului când apar complicații neașteptate care pun în pericol viața mamei sau a bebelușului.

Când se recomandă o cezariană de urgență?
  • Suferință fetală acută (scăderea ritmului cardiac al fătului, lipsa oxigenării)
  • Dezlipirea prematură a placentei (placenta abruptio), care poate cauza hemoragie severă
  • Eșecul travaliului (dilatație insuficientă a colului uterin, copilul nu coboară în canalul de naștere)
  • Ruptura uterină (mai ales la femeile cu cicatrice uterină de la o cezariană anterioară)
  • Prolapsul de cordon ombilical (când cordonul iese înaintea copilului, reducând oxigenarea acestuia)
  • Hemoragie severă a mamei
  • Hipertensiune severă sau preeclampsie gravă
Cum decurge o cezariană de urgență?
  • Se administrează anestezie rapidă (dacă mama are deja anestezie epidurală din timpul travaliului, se intensifică efectul; altfel, se poate apela la anestezie generală).
  • Operația trebuie efectuată cât mai rapid (uneori în doar câteva minute) pentru a salva mama și copilul.
  • Riscurile de complicații pot fi mai mari decât în cazul unei cezariene programate, deoarece organismul este deja în stresul travaliului.

Factori personali și decizia mamei privind operația de cezariană

În unele situații, o femeie poate alege nașterea prin cezariană din motive personale, chiar dacă nu există indicații medicale stricte. Aceasta este cunoscută sub denumirea de cezariană la cerere. Deși această opțiune nu este promovată în toate sistemele medicale, unele femei preferă această metodă din diverse motive.

Motive personale pentru alegerea cezarienei

Există o gamă generoasă de motive personale pentru care unele femei aleg cezariana ca metodă de a-și aduce pe lume copiii, printre care:

  • Frica de durerea travaliului și a nașterii naturale (tocofobia): unele femei au o teamă intensă de nașterea vaginală, fie din experiențe anterioare traumatizante, fie din lipsa de informații sau din auzite. Frica de durere poate fi un factor puternic, chiar dacă există opțiuni de analgezie pentru nașterea naturală (epidurala, metode alternative de gestionare a durerii).
  • Experiențe traumatizante anterioare: dacă o femeie a avut o naștere vaginală dificilă sau un travaliu prelungit cu complicații, poate prefera o naștere prin cezariană pentru a evita o experiență similară. De asemenea, femeile care au trecut prin pierderea unui copil la naștere pot opta pentru cezariană din dorința de control și siguranță.
  • Controlul asupra momentului nașterii: cezariana programată le oferă mamelor posibilitatea de a alege o dată exactă pentru naștere, ceea ce poate fi convenabil din motive logistice (prezența unui partener, aranjamente pentru ceilalți copii etc). De asemenea, unele femei doresc să nască într-o dată cu semnificație specială (de exemplu, o zi de naștere importantă în familie).
  • Protecția planșeului pelvian și a perineului: există teama că o naștere vaginală ar putea cauza rupturi perineale severe sau probleme de incontinență urinară pe termen lung. În unele cazuri, femeile aleg cezariană pentru a reduce riscul de prolaps uterin sau alte complicații asociate nașterii vaginale.
  • Considerente culturale sau sociale: în unele culturi sau comunități, nașterea prin cezariană poate fi percepută ca o metodă mai modernă, sigură sau preferabilă. Femeile influențate de experiențele prietenelor sau rudelor pot opta pentru cezariană din dorința de a evita necunoscutul.
  • Considerente estetice: unele femei cred că o naștere vaginală poate avea impact asupra elasticității vaginale, deși acest aspect este dezbătut și nu există dovezi clare că afectează viața sexuală. De asemenea, există teama că nașterea naturală ar putea afecta tonusul muscular abdominal într-un mod diferit față de cezariană.

Ce spun specialiștii despre cezariană la cerere?

Decizia de a face o cezariană fără indicație medicală trebuie luată împreună cu medicul obstetrician, analizând avantajele și riscurile.

Posibile avantaje:

  • Evitarea durerii din timpul travaliului
  • Mai puțin stres legat de imprevizibilitatea travaliului
  • Protejarea planșeului pelvian în anumite cazuri

Posibile riscuri:

  • Timp mai lung de recuperare față de nașterea vaginală
  • Risc mai mare de infecții și complicații chirurgicale
  • Risc crescut pentru sarcinile viitoare (placenta praevia, ruptură uterină etc.)

Ce recomandă Organizația Mondială a Sănătății (OMS)?

OMS nu recomandă cezariană la cerere, decât dacă există motive medicale care justifică intervenția. Organizația subliniază că nașterea naturală are beneficii pentru mamă și copil, iar cezariana trebuie efectuată doar atunci când este necesară din punct de vedere medical.

Ghidul complet al nașterii prin operația de cezariană

Ce anestezie se face pentru operația de cezariană?

Anestezia locoregională (rahianestezia, anestezia epidurală) este cea mai populară și preferată metodă pentru nașterea prin cezariană deoarece, cu ajutorul acesteia, copilul este expus la o cantitate mai redusă de medicamente, iar mama participă activ la naștere.

Totuși, în unele situații, medicul specialist va recomanda anestezia generală, ceea ce presupune ca mama să fie adormită în timpul nașterii.

De cealaltă parte, în cazul unei operaţii de cezariană planificată, tipul de anestezie poate fi ales împreună cu medicul. În caz de urgență, se poate apela la anestezia generală şi, în funcție de cât durează intervenţia, se poate administra o nouă cantitate de anestezic dar, în principiu, efectul durează între 1-3 ore.

Ce presupune operația de cezariană?

În cele mai multe cazuri, medicul face o incizie orizontală de câțiva centimetri în abdomen sau lângă linia părului pubian, apoi realizează o incizie în peretele uterin și copilul este scos prin acea deschidere. Dacă totul decurge bine, procedura durează, în total, aproximativ 60 de minute. Copilul poate fi scos, de obicei, în 2-3 până la 15 minute. După ce copilul este născut, uterul și diferitele straturi ale abdomenului sunt cusute la loc, iar această procedură poate dura, uneori, mult decât nașterea în sine.

Naștere naturală sau cezariană?

Statisticile arată că una din trei femei recurge la operaţia de cezariană pentru naștere, însă varianta cea mai agreată de specialiști este nașterea naturală sau vaginală. Conform studiilor și a practicii, nașterea naturală este mai sigură atât pentru copil, cât și pentru mamă, deoarece nu sunt expuși la medicamente în timpul procesului. Cu toate acestea, sunt unele situații medicale în care nașterea prin cezariană reprezintă cea mai bună opţiune, cum ar fi poziția anormală a fătului sau probleme de sănătate ale acestuia sau ale mamei.

Desigur, recuperarea după nașterea prin cezariană este mai anevoioasă decât cea după nașterea naturală care este mult mai rapidă și mai ușoară. În plus, copiii născuți natural sunt mai puțin expuși la tulburările date de diferența de microbiota.

Riscuri în cazul operației de cezariană

O femeie care urmează să nască trebuie să știe totul despre cezariană, inclusiv despre riscurile acesteia. Cezariana programată se face la minimum 39 de săptămâni de sarcină, iar riscurile care vin odată cu aceasta pot fi:

  • infecţie;
  • pierderi de sânge;
  • trombi de sânge în picioare, organe pelvine sau plămâni;
  • leziuni ale structurilor înconjurătoare, cum ar fi intestinul sau vezica urinară;
  • reacție la medicamente sau la anestezie.

Recuperarea după operația de cezariană

Recuperarea după o operație de cezariană durează mai mult decât după o naștere vaginală, deoarece este o intervenție chirurgicală majoră. Procesul implică mai multe etape, de la îngrijirea imediată postoperatorie până la revenirea completă la activitățile normale. Este esențial ca proaspăta mamă să acorde atenție modului în care se simte și să urmeze recomandările medicale pentru a preveni complicațiile.

La ce să te aștepți imediat după operație

În primele ore după operație, mama va fi monitorizată atent în sala de recuperare. Personalul medical va verifica semnele vitale, sângerarea și răspunsul la anestezie. Dacă s-a utilizat anestezia rahidiană sau epidurală, senzația în partea inferioară a corpului va reveni treptat. Este posibil să apară frisoane, greață sau amețeli, simptome normale care dispar de obicei rapid.

Durerea la nivelul inciziei va începe să se manifeste pe măsură ce efectul anesteziei scade, iar medicii vor administra analgezice pentru a o gestiona. De asemenea, mama va avea o sondă urinară, care va fi îndepărtată după aproximativ 12-24 de ore, în funcție de evoluție.

Multe femei resimt o senzație de oboseală accentuată, iar acest lucru este normal după intervenție. Este important să se odihnească cât mai mult posibil în această perioadă timpurie de recuperare.

Îngrijirea plăgii postoperatorii

Plaga de la nivelul abdomenului trebuie menținută curată și uscată pentru a preveni infecțiile. În primele zile, medicii vor verifica incizia zilnic și vor schimba pansamentul dacă este necesar. Dacă sutura este realizată cu fire resorbabile, acestea nu vor necesita îndepărtare, în timp ce firele sau capsele neresorbabile vor fi scoase la aproximativ 7-10 zile după operație.

După externare, mama trebuie să fie atentă la semne de infecție, cum ar fi roșeața excesivă, umflarea, secrețiile purulente sau durerea intensă în jurul plăgii. Dacă apar aceste simptome, este important să consulte imediat un medic.

Pentru a facilita vindecarea, se recomandă evitarea efortului fizic intens și menținerea unei igiene riguroase. Spălarea zonei cu apă călduță și săpun blând este suficientă, iar frecarea agresivă trebuie evitată.

Gestionarea durerii și a disconfortului

Durerea postoperatorie este un aspect normal al recuperării, dar poate fi gestionată eficient cu analgezice prescrise de medic. De obicei, se administrează antiinflamatoare și medicamente care nu afectează alăptarea.

Pe lângă medicamente, adoptarea unor poziții confortabile în pat și utilizarea unei perne pentru susținerea abdomenului pot reduce disconfortul. Este important ca mama să se miște cu grijă, evitând mișcările bruște și efortul excesiv.

Tusea, strănutul sau râsul pot provoca durere în zona inciziei, dar acest disconfort poate fi diminuat dacă mama își susține abdomenul cu mâinile sau cu o pernă atunci când simte nevoia să facă aceste acțiuni.

Alimentația și mobilizarea după operație

În primele ore după operație, consumul de alimente solide este restricționat, iar mama va începe cu lichide clare. După ce activitatea intestinală revine la normal, dieta poate fi progresiv diversificată. Este important să se consume alimente ușor digerabile, bogate în fibre, pentru a preveni constipația, o problemă frecventă după cezariană din cauza imobilizării și a administrării de analgezice opioide.

Mobilizarea precoce este esențială pentru prevenirea complicațiilor, cum ar fi formarea trombilor Chiar dacă la început poate părea dificil, medicii recomandă ridicarea din pat și efectuarea unor mișcări ușoare cât mai curând posibil, de obicei la 12-24 de ore după operație. Deplasarea lentă prin salon ajută la stimularea circulației și la accelerarea recuperării.

Când poți începe alăptarea și importanța contactului piele pe piele

În cele mai multe cazuri, alăptarea poate începe imediat după operație, atât timp cât mama și copilul sunt în stare bună. În unele spitale, bebelușul este plasat pe pieptul mamei chiar în sala de operație, pentru a favoriza contactul piele pe piele. Acest contact este esențial pentru reglarea temperaturii copilului, stimularea atașamentului și inițierea lactației.

Dacă mama nu poate alăpta imediat din cauza efectelor anesteziei sau a altor motive medicale, bebelușul poate fi hrănit cu colostrul extras manual și oferit cu lingurița sau seringa, evitând biberonul pentru a preveni confuzia sânului.

Poziționarea corectă a bebelușului la sân este foarte importantă, mai ales după o operație de cezariană. Pozițiile care reduc presiunea asupra abdomenului, cum ar fi poziția culcat pe o parte sau poziția „minge de rugby”, sunt adesea recomandate. Alăptarea trebuie să fie frecventă și la cerere pentru a stimula producția de lapte.

Cezariana este o opțiune doar în anumite cazuri, iar această decizie se poate lua numai împreună cu medicul obstetrician, în așa fel încât mama și bebelușul să fie în siguranță. Nașterea prin cezariană programată se face la indicațiile medicului, iar datoria acestuia este de a supraveghea și de a asista mama la naștere.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării