Care este răspunsul creierului copiilor diagnosticați cu autism la vocea mamei?
După cum am văzut mai sus, pentru majoritatea copiilor, vocea mamei declanșează modele de activitate a creierului distincte de cele declanșate de o voce necunoscută. Un studiu efectuat de specialiștii de la Universitatea Stanford și publicat în februarie 2019 în eLife a arătat însă că, în cazul copiilor diagnosticați cu autism, răspunsul unic al creierului la vocea mamei este diminuat.
Oamenii de știință au făcut această constatare pe baza unor scanări RMN în regiunile de prelucrare ale feței și în centrele de învățare și memorie, precum și în rețelele creierului care procesează recompensele și prioritizează diferiți stimuli ca fiind importanți.
Potrivit autorului principal al studiului, Dan Abrams, copiii cu autism ignoră de multe ori vocile din jurul lor și nu se știa de ce fac acest lucru. Rezultatele sugerează că creierul copiilor cu autism nu este conceput în așa fel încât să reacționeze imediat la vocea mamei. De asemenea, gradul de afectare al comunicării sociale la copiii cu autism a fost asociat cu gradul de anomalie din răspunsurile creierului la vocea mamei lor.
Ce este autismul?
Autismul este o tulburare de dezvoltare care afectează unul din 59 de copii. Se caracterizează prin dificultăți de comunicare, interese restrânse și comportamente repetitive. Face parte dintr-un spectru, iar unii copii sunt mai afectați decât alții.
Semnele timpurii care pot indica tulburarea de spectru autist și pot fi observate la copiii mici includ:
- nu urmăresc privirea sau gesturile persoanelor din jur;
- nu reacționează la propriul nume și nu par interesați de jocuri interactive;
- nu caută să împărtășească descoperirile sau experiențele lor cu ceilalți;
- nu zâmbesc când altcineva zâmbește la ei;
- evită contactul vizual și pot folosi mâna părinților ca pe un instrument pentru a obține obiecte dorite;
- preferă să se joace singuri, chiar și după vârsta de doi ani;
- repetă cuvinte sau gesturi;
- realizează aceleași acțiuni cu jucăriile sau obiectele preferate;
- schimbarea rutinei îi supără;
- sunt sensibili la anumite texturi sau materiale și au interese neobișnuite pentru obiecte comune.
Este important de reținut că multe dintre aceste comportamente pot apărea la toți copiii la un moment dat, dar la copiii cu autism ele persistă, sunt mai intense și pot crea dificultăți în școală sau în interacțiunile sociale. Dacă apar astfel de simptome, este indicată o vizită la un medic psihiatru pediatru.
Cum a decurs studiul?
La studiu au participat 42 de copii, cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Jumătate au avut autism, iar cealaltă jumătate nu. Copiilor li s-a scanat creierul, fiind folosită imagistica prin rezonanță magnetică funcțională, în timp ce ascultau trei sunete diferite:
- vocea mamei;
- vocea unei femei necunoscute;
- sunete non-vocale, din mediul înconjurător.
În înregistrările vocale, femeile au spus cuvinte fără sens pentru a se evita activarea regiunilor de înțelegere a limbajului în creier.
Specialiștii au comparat modelele de activare a creierului și conectivitatea rețelei creierului între cele două grupuri de copii. De asemenea, au cerut copiilor să spună în care dintre înregistrări era vocea mamei și în care era vocea unei femei necunoscute.
Rezultatele studiului și diferențele în cazul copiilor cu autism
Copiii fără autism au identificat corect vocea mamei în proporție de 97,5%, iar cei cu autism au identificat corect în proporție de 87,8%.
Răspunsul creierului la vocile nefamiliare, comparativ cu răspunsul la sunetele din mediul înconjurător, a fost destul de similar în ambele grupuri de copii, deși cei cu autism au avut o activitate mai redusă în zona cortexului asociației auditive.
Comparând răspunsul creierului la vocea mamei și la vocea necunoscută, copiilor fără autism li s-au activat mai multe zone ale creierului:
- o parte a hipocampului;
- o regiune de învățare și memorie;
- regiuni din partea de prelucrare a feței.
De asemenea, au existat diferențe și în regiunea de procesare a recompensei, în rețeaua care include regiuni de procesare a auditivei și în regiuni care determină importanța informațiilor primite.
Deficiențele de rețea la copiii cu autism au fost legate și de nivelul individual de afectare a comunicării sociale. Acest lucru sugerează că răspunsurile creierului la vocea mamei sunt un element cheie pentru construirea capacității de comunicare socială.
Constatările susțin teoria motivației sociale a autismului, sugerând că interacțiunea socială este mai puțin implicată în mod intrinsec pentru copiii cu autism.
Multe dintre terapiile actuale pentru autism implică motivarea copiilor de a se angaja în diferite tipuri de interacțiuni sociale.
Diferențele în modul în care creierul copiilor cu autism răspunde la vocea mamei evidențiază importanța acestui stimul în dezvoltarea abilităților de comunicare și interacțiune socială. Înțelegerea acestor diferențe poate ghida dezvoltarea unor intervenții și terapii mai eficiente, adaptate nevoilor specifice ale copiilor cu autism. Programați un consult de medicii buni de la MedLife pentru un plan de intervenție personalizat!
