SARS-CoV-2

20 Mai 2021

Revenirea in activitatea profesionala a convalescentilor dupa Covid -19

scris de

Dr. Bucur Letitia- Medic primar medicina muncii, Doctor in medicina

„Nu exista boli, ci numai bolnavi.” (Mircea Eliade in „Fragmentarium” – 1938)

Birou dupa Covid 19

Si parca pentru nicio boala acest lucru nu s-a dovedit mai adevarat decat pentru COVID-19.

Aceasta afectiune prezinta o mare varietate de simptome si de grade de gravitate, incat putem spune ca fiecare pacient isi face propria sa forma de boala. Unele statistici atesta, simplist, ca cca 50% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice, cca 20% fac forme usoare, cca 10% - forme medii, altii cca 10% - forme severe si cca 10%  - forme foarte grave (inclusiv cu internare la ATI), iar per total cca 1% dintre pacienti decedeaza, in special cei cu diverse comorbiditati si/sau mai in varsta.

Majoritatea fostilor bolnavi de COVID-19 doresc revenirea cat mai rapida in activitatea profesionala si la viata normala, dar aproximativ o treime dintre pacientii simptomatici acuza diverse semne si simptome inca destul timp dupa vindecarea propriu-zisa si unii pot ramane cu sechele foarte suparatoare.

Dupa un concediu de boala pentru COVID-19 de 14 zile de la medicul de familie (dar si mai mult de la medicul specialist infectionist, internist, ATI, pneumoftiziolog sau de alta specialitate, dupa caz), convalescentul poate reveni in colectivitate si in activitatea profesionala, fara a mai fi necesara o retestare si oricum, indiferent de rezultatul acesteia, deoarece se considera ca dupa 14 zile nu mai este contagios, chiar daca un test de antigeni (inclusiv RT-PCR) ar putea ramane pozitiv mai multe zile, saptamani sau chiar luni de zile.

Se recomanda efectuarea la 1-2-3 luni si a unor teste de anticorpi, care sa evalueze nivelul de imunitate capatat de pacient. Daca se constata ca nivelul de anticorpi incepe sa scada, se recomanda vaccinarea, care va proteja in continuare persoana de o posibila reinfectare (rara, dar intalnita deja si uneori in forme mai severe decat prima data), eventual cu o alta tulpina virala.

Tocmai de aceea convalescentul va trebui sa respecte toate normele preventive de purtare a mastii, distantare sociala si igiena dictate de autoritati, chiar si dupa vaccinare, pana la renuntarea oficiala la aceste masuri.

Dintre posibilele sechele post COVID-19 enumeram, fara pretentia unei prezentari exhaustive:

  • slabiciune musculara, direct proportionala ca gravitate cu durata stationarii in terapie intensiva, capacitate redusa de efort;
  • tulburari respiratorii;
  • dureri toracice;
  • pierderea mirosului si gustului timp de saptamani sau luni de zile sau paraosmie si/sau paraguezie – adica perceperea unor mirosuri si gusturi anormale, de obicei neplacute;
  • sindromul post terapie intensivă (SPTI) la cca 30-50 % dintre persoanele internate la ATI (comparabil cu o tulburare de stres posttraumatic);
  • tromboze sau hemoragii, cu alterarea hemogramei si coagulogramei;
  • probleme de memorie și de concentrare, dezvoltate uneori chiar dupa mai mult timp de la vindecare;
  • agravarea unor boli cronice (de exemplu diabet zaharat, afectiuni cardiace, renale, hepatice, endocrine, boli autoimune, TBC, afectiuni sistemice, cancere, stari posttransplant etc.);
  • practic orice organ, aparat sau sistem al corpului ar putea prezenta sechele post COVID_19, in acest moment fiind tot mai multe opinii stiintifice ca aceasta maladie nu este atat una respiratorie, cat mai ales una vasculara, ce poate afecta macro- si microcirculatia oricarui organ;
  • randament profesional scazut la 25-33% dintre fostii internati la ATI, dintre care pana la 50% au nevoie de pana la un an pentru a reveni la performantele anterioare bolii, iar cca 33% nu mai revin niciodata la lucru.

 

De aceea, trebuie sa precizam ca fostul bolnav de COVID_19 poate beneficia de reducerea cu 25% a duratei programului de lucru pentru maximum 90 de zile in ultimele 12 luni, prin concediu medical acordat de medicul specialist sau primar curant, cu aviz de la Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca (EMRCM). Dincolo de acest termen, se poate negocia direct cu angajatorul o fractiune de norma de comun acord, pe ce termen decid partile. De asemenea, in cazurile foarte severe, care au depasit 183 de zile de concediu medical, EMRCM poate decide pensionarea temporara pe motiv medical, fie gradul III (cu drept la maximum 4 ore de activitate profesionala pe zi), fie gradul II (fara drept de munca), fie gradul I (fara drept de munca, dar cu un ajutor financiar pentru insotitor sau alocarea unui asistent personal, conform preferintei pacientului).

In cazul intreruperii activitatii profesionale de cel putin 90 de zile din motive medicale sau de minimum 6 luni din orice alte motive (de exemplu, somaj tehnic), la reluarea muncii este obligatoriu un examen medical de medicina muncii pentru eliberarea unei noi fise de aptitudine.

Si oricand lucratorul are dreptul de a solicita medicului de medicina muncii o consultatie si reevaluarea aptitudinii pentru munca (in baza Art. 40 din H.G. nr. 355/2007 privind Supravegherea sănătăţii lucrătorilor). Cu aceasta ocazie medicul de medicina muncii poate recomanda, dupa caz: munca la domiciliu (telemunca), reducerea efortului fizic prin diminuarea numarului de kilograme manipulate manual singur, deplasarilor pe teren si altor tipuri de activitati solicitante, evitarea muncii de noapte, a orelor suplimentare, a lucrului la inaltime, a conducerii auto sau a utilajelor grele timp de multe ore pe zi etc.

Medicul specialist curant si/sau medicul de familie va face un plan de monitorizare pe termen mediu si lung a convalescentului, mai ales dupa formele severe de boala sau care prezinta sechele. De exemplu, se recomanda efectuarea unei radiografii sau computer-tomografii pulmonare de control dupa 1-2-3 luni de la o pneumonie COVID-19, un set de analize care sa includa si hemograma si coagulograma sau alte examene specifice organelor celor mai afectate sau comorbiditatilor pacientului.

Desi nu este obligat, angajatorul poate sustine aceasta monitorizare a convalescentilor, oferind fie un pachet de investigatii clinice, paraclinice si de laborator, fie teste de anticorpi care sa monitorizeze nivelul imunitatii lucratorului, fie suport psihologic foarte necesar unui mare numar de fosti bolnavi de COVID-19. Aceste cheltuieli vor intra pe bugetul pentru Promovarea Sanatatii, in cadrul Planului Anual de Preventie si Protectie (Securitate si Sanatate in Munca) si sunt deductibile pentru angajator. De asemenea angajatorul poate cheltui o suma deductibila in limita echivalentului in lei (RON) a 400 euro anual pentru un abonament sau asigurare privata de sanatate pentru lucrator.

In concluzie, revenirea in activitate a lucratorului convalescent dupa COVID_19 poate fi afectata de eventualele consecinte pe termen mediu si lung ale bolii (asa-numitul sindrom „long COVID-19”) si este de datoria atat a angajatorului si colegilor, cat si a medicilor care supravegheaza starea de sanatate a pacientului sa ii acorde tot suportul fizic si psihic si solidaritatea in aceasta dificila incercare si care este o uriasa provocare a timpurilor noastre pentru intregul mapamond si comunitatea internationala in ansamblul ei.

Covid-19
Medicina muncii


Echipa MedLife de Medicina Muncii

Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist
Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist

Ecografie 2d și Ginecologie

Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar
Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar

Alergologie

Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist
Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist

Orl

Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist
Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist

Dermatovenerologie

©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.